Pistele de canotaj la care visau Elisabeta Lipă și fostul primar Boldea la Surduc devin istorie. Asta după ce lacul a devenit oficial arie naturală protejată. Timișul intenționa să deschidă două piste de canotaj, dintre care una la Surduc, însă acestea rămân pare-se pe vecie la nivel de idei, alături de cea de pe malurile Begăi.

Terenurile pe care Consiliul Județean Timiș le-a pregătit pentru centrul de canotaj au fost trecute miercuri spre o altă destinație, aceea de realizare a unor centre multifuncționale pentru dezvoltare zonală. Proiectul de infrastructură era promovat pentru finanțare din bani de la UE, iar Fârdea alocase deja terenuri pentru acestea.

”Dreptul de administrare a fost transmis în vederea realizării și valorificării obiectivului de investiție de interes județean ”Piste de canotaj pe lacul Surduc și facilități infrastructurale suport”.  Prin Hotărârea Consiliului Județean Timiș nr.62/30.03.2016 s-a aprobat promovarea proiectului de investiții Pistă de canotaj pe lacul Surduc și infrastructură facilități complementare în cadrul proiectului trasfrontalier “Promoting sustenable tourism on Banat/Bega lakes”. 

Proiectul nu a mai putut fi finalizat deoarece lacul Surduc, fiind inclus în categoria ariilor naturale protejate, nu a mai putut fi preluat în custodia județului Timiș, motiv pentru care se impune revocarea Hotărârii Consiliului Județean Timiș nr.62/30.03.2016 precum și a pozițiilor nr. 3, M 5.5.4, Axa 5 Turism, din Anexa nr. 1 și nr. 25 din Lista proiectelor de rezervă, din Anexa 2, din HCJT nr.164/30.08.2017”, se mai spune în documentație.

Consiliul Județean Timiș a găsit imediat o soluție, terenurile urmând să devină bunuri de interes județean, care vor fi utilizate pentru construcția Centrului Multifuncțional pentru Dezvoltare Zonală.

FOTO Arhiva

Consilierii locali lugojeni au pe ordinea de zi, în ședința din 25 februarie, și un proiect privind aprobarea numărului maxim de autorizații de taxi care se vor elibera în Lugoj, în următorii cinci ani.

În fapt, proiectul a fost inițiat deoarece aplicabilitatea HCL 19/2016 a încetat cu 29.01.2021, impunându-se emiterea unei noi hotărâri prin care să fie stabilit numărul maxim de autorizații.

„Având în vedere gradul de aglomerare în trafic, cererea și oferta permanentă, precum și numărul insuficient de locuri de parcare, transformate în stații de așteptare clienți, este necesar ca numărul de autorizații care a fost stabilit prin HCL 19/2016 să fie menținut la 130 și în următorii cinci ani”, arată inițiatorii proiectului.

Acestea vor fi acordate în baza Regulamentului de transport în regim de taxi, aprobat de către Consiliul local, în 2017.

Primarul Claudiu Buciu a declarat că au fost reduse cu 25% tarifele pentru câinii adăpostiți de o firmă privată în adăpostul de animale, ce aparținea în trecut de Salprest.

„Am avut o discuție cu societatea care administrează câinii vagabonzi din oraș, pentru că am observat că facturile pe care le emit sunt foarte foarte mari. În ultimele două luni, au ajuns la o valoare de 70.000 de lei. Sigur, societatea a participat la o procedură de achiziție publică, organizată de fosta administrație, unde s-a stabilit un tarif de 16 lei/zi/câine adăpostit. În ultima perioadă au fost adăpostiți 130-140 de câini pe zi, adopțiile sunt foarte puține, și atunci numărul câinilor este destul de mare. Am cerut societății să-și reconsidere tarifele. Au fost de acord. Mi-au spus că se gândeau și ei să vină cu o propunere în acest sens. Reducerea este în prezent de 25 la sută, urmând ca peste șase luni să vedem dacă rămâne acest tarif sau nu”, afirmă primarul Claudiu Buciu.

Primarul Lugojului spune că probleme cu câinii vagabonzi persistă și consideră că atâta timp cât oamenii abandonează mereu câinii pe străzi, orașul nu va scăpa niciodată de acest fenomen. În privința modului în care au fost stabilite, de fosta administrație, tarife foarte mari plătite societății private, Buciu a mai spus că acestea s-au calculat în funcție de cheltuielile pe care le avea Salprest, un reper care nu era chiar cel mai potrivit.

„Tarifele au fost stabilit de pe vremea Salprestului. Cât timp Salprest gestiona acest adăpost, vreau să vă spun că aveau 7-8 angajați care au aveau un salariu de 4.500 de lei/lună. La momentul la care s-a făcut calculul, de la care să pornească licitația, erau foarte puțini câini în adăpost și atunci s-au împărțit costurile la numărul de câini și de zile și așa s-a ajuns la un tarif unitar destul de mare pentru un câine. Atunci să zicem că erau 40 de câini în adăpost la 16 lei, la cât era tariful, se susținea adăpostul. Acum, fiind 130 de câini, sumele încasate sunt exagerate. Există niște cheltuieli de bază, care sunt suportate continuu, indiferent de numărul de câini din adăpost, am luat în calul asta, și sunt niște cheltuieli variabile în funcție de numărul de câini. Am luat în calcul toate aceste lucruri și le-am spus și lor și așa s-a ajuns la reducerea de 25%”, a declarat primarul, care a mai adăugat că a fost o negociere amiabilă, iar societatea care administrează adăpostul nu s-a opus niciun moment reducerii.