Politică
“Noi, cei de la Pro România, nu lăsăm pe nimeni în urmă”. Interviu cu Adrian Pau, candidat Pro România Timiș la Camera Deputaților
-Domnule deputat, ne apropiem de ziua alegerilor parlamentare. Ce își propune Pro România Timiș la acest scrutin electoral?
-În primul rând, cred că trebuie să vorbim despre contextul în care au loc aceste alegeri, care mi se pare unul nepotrivit. Ca să fiu mai explicit: acest guvern incompetent sacrifică totul pe perioada pandemiei – școli, HORECA, teatre, cinematografe, piețe și așa mai departe – dar ne spune că este în regulă să facem campanie electorală. Asta dovedește, cred eu, că actualii guvernanți nu sunt interesați decât de putere, iar sănătatea românilor este pusă într-un plan secundar. Ei bine, și în aceste condiții, noi trebuie să ne facem treaba cât mai bine și să scoatem un rezultat cel puțin la fel de bun ca la alegerile locale.
-Criză sanitară, criză economică… Ce mai urmează pentru România?
-În mod normal, ar trebui făcute eforturi comune imense pentru ieșirea din aceste crize, dar mă tem că în ritmul în care mergem acum, e greu. Pentru criza sanitară eu nu văd nicio măsură concretă, cu efecte reale pentru reducerea numărului infectărilor, nu se reușește nicicum creșterea semnificativă a numărului de testări, care ar fi cea mai eficientă măsură. Testăm, identificăm persoanele pozitive, le izolăm de cei sănătoși și așa mai departe. Nu! Nouă ni se spune să ne spălăm pe mâini, să purtăm mască și atât. Asta înseamnă iresponsabilitate din partea actualului guvern. Noi asta ne dorim, o testare masivă a populației, identificarea purtătorilor virusului și tratarea lor în condiții cât mai bune. Este singura șansă să revenim cât de cât la normalitate.
-Ați amintit de HORECA, domeniu care duce o luptă asiduă cu actualul guvern pentru redeschiderea restaurantelor, cafenelelor și așa mai departe. Credeți că au primit un sprijin real din partea autorităților?
-Nu, nici vorbă, iar industria HORECA este pusă pe butuci. Tocmai de acest motiv trebuie găsite soluții pentru salvarea IMM-urilor românești, fie că sunt din domeniul HORECA sau altul. Noi, la Pro România, am gândit un set de măsuri concrete care să vină în sprijinul IMM-urilor și aș vrea să amintesc aici reducerea TVA de la 9 la 5% pentru produsele agricole, alimentare și pentru serviciile HORECA, anularea unor obligații fiscale aferente anului 2021 pentru IMM-uri: impozitul pe profit, impozitul specific, impozitul pentru microintreprinderi. De asemenea, statul va acoperi 50% din chiriile aflate în plată pe perioada nefuncționării IMM-urilor din cauza restricțiilor impuse de autorități. Doar așa putem salva companiile românești.
-Aici e vorba de IMM-uri. Are Pro România soluții și pentru românii afectați de pandemie?
-Sigur că da, avem chiar măsuri imediate, concrete. Noi ne asumăm introducerea unui venit minim de criză care are ca scop asigurarea resurselor minime pentru această perioadă. Este vorba de 2000 de lei pentru persoanele singure și 1500 de lei pentru fiecare membru al familiei, dar nu mai mult de 4500 de lei. Vrem să ne asigurăm astfel că fiecare român are un venit cu care își poate asigura cel puțin mâncare și medicamente în această perioadă extrem de dificilă. Noi, cei de la Pro România, nu lăsăm pe nimeni în urmă.
Comandat de Partidul Pro România Filiala Timiș. Executat de SC Banat Press SRL
CMF: 11200008
Politică
Începe înscrierea candidaților pentru alegerile locale. Până când se pot depune listele
Având în vedere dispozițiile legale privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților parlamentare, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți, vor depune spre înregistrare propunerile de candidaturi pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 în perioada 16 aprilie – 30 aprilie ora 23:29, la sediul biroului electoral de circumscripție, în scris.
- PARTIDELE POLITICE, ORGANIZAȚIILE CETĂȚENILOR APARȚINÂND MINORITĂȚILOR NAȚIONALE, ALIANȚELE POLITICE ȘI ALIANȚELE ELECTORALE
În vederea înregistrării propunerilor de candidați pentru primar, consiliu local, președinte al consiliului județean sau consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale vor depune 4 dosare.
- Primul și al doilea dosar de candidatură vor cuprinde:
- a) un exemplar original al listei de candidați sau un exemplar original al propunerii de candidatură;
- b) câte o copie a actului de identitate al fiecărui candidat, așezată în ordinea înscrierii în lista de candidați de la litera a);
- c) câte un exemplar original al declarației de acceptare a candidaturii, pentru fiecare candidat, așezate în ordinea înscrierii în lista de candidați de la litera a);
- d) câte un exemplar original la declarației de avere și al declarației de interese, pentru fiecare candidat, așezate în ordinea înscrierii în lista de candidați de la litera a);
- e) câte un exemplar original al declarației pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, așezate în ordinea înscrierii în lista de candidați de la litera a).
- Al treilea și al patrulea dosar trebuie să cuprindă:
- a) câte o copie a documentelor prevăzute la pct.1 lit. a și b;
- b) câte un exemplar original al documentelor prevăzute la pct.1 lit. c – e.
- Fiecare dosar din cele patru, va fi însoțit de către un opis al documentelor existente în acesta.
- Odată cu cele patru dosare, pentru fiecare listă de candidați propusă, se va depune o lista de susținători (care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I), câte un exemplar original și câte o copie.
Listele vor fi îndosariate iar dosarele și filele din acestea vor fi numerotate, fiecare nedepășind 250 de file fiecare. La începutul fiecărui dosar, se va anexa un opis în care vor fi declarate pe propria răspundere de către persoana care a întocmit dosarul respectiv, numărul de semnături, județul aferent, și numărul de file al dosarului.
Listele de susținători trebuie să fie însoțite de un opis centralizator, semnat și datat olograf de către persoana desemnată în acest sens de către conducerea partidului, a alianțelor politice, alianțelor electorale sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care au propus lista de candidați.
- CANDIDAȚII INDEPENDENȚI
În vederea înregistrării propunerilor de candidați pentru primar, consiliu local, președinte al consiliului județean sau consiliul județean, candidații independenți vor depune 4 dosare.
- Primul și al doilea dosar de candidatură vor cuprinde:
- a) un exemplar original al declarației de acceptare a candidaturii independente;
- b) o copie a actului de identitate al candidatului independent;
- c) un exemplar original la declarației de avere și al declarației de interese;
- d) un exemplar original al declarației pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia.
- Al treilea și al patrulea dosar trebuie să cuprindă:
- a) câte o copie a documentelor prevăzute la pct.1 lit. a și b;
- b) câte un exemplar original al documentelor prevăzute la pct.1 lit. c și d.
- Fiecare dosar din cele patru, va fi însoțit de către un opis al documentelor existente în acesta.
- Odată cu cele patru dosare se va depune lista de susținători (Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București. Candidații independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de susținători, care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000), câte un exemplar original și câte o copie.
Listele vor fi îndosariate iar dosarele și filele din acestea vor fi numerotate, fiecare nedepășind 250 de file fiecare. La începutul fiecărui dosar, se va anexa un opis în care vor fi declarate pe propria răspundere de către persoana care a întocmit dosarul respectiv, numărul de semnături, județul aferent, și numărul de file al dosarului.
Listele de susținători trebuie să fie însoțite de un opis centralizator, semnat și datat olograf de către candidatul independent.
III. CANDIDAȚII CETĂȚENI AI UNIUNII EUROPENE
Pe lângă documentele prevăzute mai sus, cetățenii Uniunii Europene trebuie să depună în 4 exemplare:
- a) copia unui document care atestă adresa din România, potrivit art.23 din Legea nr.115/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau copia unui document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări;
- b) un document care să le ateste indentitatea;
- c) 4 exemplare originale ale unei declarații pe proprie răspundere: (i) că nu sunt lipsiți de dreptul de a candida în statul membru de origine, în urma unei hotărâri judecătorești penale sau civile definitive și (ii) că nu dețin funcții în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalent funcțiilor incompatibile în România cu statutul de ales local.
Notă
Candidații pot renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la 8 mai 2024, cererile de renunțare urmând a fii comunicate la biroul electoral de circumscripție la care a fost depus dosarul de candidatură.
Politică
Subprefectul de Timiș și-a dat demisia. „Unii îmi spun că aș fi putut să mai stau pe funcție. Eu zic, NU!”
Sorin Ionescu, subprefectul județului Timiș, care a îndeplinit funcția timp de 27 de luni, și-a anunțat demisia din postul său pentru a se reîntoarce la activitatea de bază: profesoratul. Motivul principal invocat în cererea sa de revocare către Guvernul României a fost implicarea sa ca și candidat în alegerile locale.
Subprefectul a transmis un mesaj de mulțumire colegilor din Instituția Prefectului Județul Timiș pentru colaborarea din perioada mandatului său și a evidențiat profesionalismul de care au dat dovadă în gestionarea activităților.
În viitor, subprefectul demisionar își propune să se implice în dezvoltarea municipiului Timișoara, din pozi’ia de consilier local.
Politică
Nu le convine când stau în trafic. Un fost ministru al Transporturilor îi bate obrazul actualului, pentru că a stat blocat la Margina
Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, a criticat dur Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), după ce a stat blocat într-o coloană de vehicule ce s-a întins pe o distanță de aproape 2 kilometrila Margina, în județul Timiș.
„Coloană de aproape 2 kilometri. În județul Timiș, chiar de unde este ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, pe tronsonul Margina-Holdea. Nu din cauza vreunui accident, nu din cauza lucrărilor la autostradă, nu din cauza vreunei alunecări de teren. Pur și simplu din cauza nesimțirii CNAIR, care pentru asfaltarea unui petec de 5 m pe 2 m au restricționat circulația pe timpul unei. zile întregi, bătându-și joc de miile de oameni care se deplasează pe acest drum. Rușine, Grindeanu”, a concluzionat Ludovic Orban în mesajul său, subliniind furia și nemulțumirea față de gestionarea infrastructurii rutiere și lipsa de sensibilitate față de nevoile și inconveniențele cetățenilor.
Aceste critici survin în contextul presiunii tot mai mari asupra autorităților pentru îmbunătățirea rețelei de infrastructură din România, în special a autostrăzilor și a drumurilor naționale, care rămân o problemă majoră pentru mobilitatea și economia țării. Ludovic Orban a fost cel de-al 68-lea prim-ministru al României, în perioada 4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020 (în guvernele Orban 1 și Orban 2). În perioada aprilie 2007 – decembrie 2008 a fost ministru al Transporturilor în Guvernul Tăriceanu. Dacă se străduia mai mult în funcțiile deținute, poate nu ar fi stat blocat și în 2024, la Margina și ar fi circulat pe o autostradă finalizată, fără niciun lot lipsă.
Politică
Cine sunt ceilalți liberali care i s-au alăturat lui Claudiu Buciu, în conducerea PNL Lugoj
Liberalii lugojeni au un birou de conducere pentru filiala locală. 11 membri fac parte din conducerea organizatiei lugojene, după schimbările ce au avut loc la județ.
În mare, sunt cei pe care fostul președinte Alin Nica i-a demis în urmă cu aproximativ trei ani. Lista cuprinde, de fapt, toți consilierii locali, cu două excepții: Flavia Cut și Nicoleta Mîrșevină. Așa că, alături de Claudiu Buciu, care este președinte interimar, din BPL Lugoj mai fac parte următorii:
- Administrațieo săptămână în urmă
Lugojul nu va avea ștrand nici în acest an. Cum ar putea avea orașul o astfel de facilitate
- Socialo săptămână în urmă
S-a adoptat legea funcționării sălilor de jocuri de noroc. Care sunt localitățile unde vor fi interzise
- Administrațieo săptămână în urmă
Se modifică numărul de consilieri locali, în mai multe comune și orașe din Timiș. Iată lista
- Administrație6 zile în urmă
Fostul ministru al Transporturilor: Lotul lipsă al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva nu va fi gata în 2026, din cauza autorităților