Cum stateam eu si ma gandeam la un upgrade la al meu batran laptop, care apropo, inca traieste dupa aproape 4 ani de chin si rezista eroic la aproape tot ce ii dau sa faca, dar care va fi inlocuit in curand cu asa ceva (traiasca Asus), ma gandeam la vremurile bune. La care vremuri? La alea in care la Lugoj erau la moda si cautare mare netcafe-urile. Tineti minte ce nebunie era? Dadeam 3 lei pe ora cu net si jocuri, iar daca iti luai trei ore, a treia era gratis, daca iti luai 6, mai primeai doua si tot asa.

Tin minte ca primul netcafe la care am fost se numea Aramis și era situat pe strada mica de vis-a-vis de Romtelecom (acum Telekom, sanchi). Parca il vad: la intrare, in dreapta, era un pult, acolo statea un nene despre care au credeam ca are cea mai tare slujba din lume, adica sa joace tot ce vrea el si sa dea si la clienti drumul la calculatoare. Parca il chema Alistar, dar nu mai tin minte exact. La dreapta, o alta sala mai mica, cu vreo 6 calculatoare, dupa care in alta camera, alte 12 statii, adaugate mai tarziu din cate tin minte.

Mergeam de la 7 dimineata, toata strada, de la sat la Lugoj, cu ocazie, ne prindea lejer 2 sau 3 dupa-masa la impuscaturi. Acolo am descoperit, pe la vreo 12 ani cat aveam, netul de mare viteza, site-urile cu bancuri, CounterStrike si World Of Warcraft, pe care le jucam ca nesatulul de fiecare data cand mergeam. Bineinteles, aveam fiecare punga lui cu Fornetti, nimeni nu se atingea de cea a adversarului, nici daca era in pericol de a MURI de foame. Punct.

Dupa ce s-a inchis Aramis, s-a deschis un alt netcafe peste drum de Judecatorie. Acolo vindea Ioji, ma rog, toata lumea ii zicea Unguru’ si nu se supara, ca doar facea bani frumosi din afacere. Avea vreo 20 de statii, ultima generatie, dupa care a mai cumparat doua camere langa el si a extins totul la vreo 40 sau 50 de statii. Aici era mai ceva ca la Aramis, ca aparusera deja calculatoare puternice, jocuri foarte bune si atractive vizual si chiar si primul expansion la WoW, ceea ce era mare branza.

Din cate stiu eu insa, si acest netcafe s-a inchis, dar sigur nu sunt 100% pentru ca pur si simplu nu am mai fost acolo de foarte multa vreme. Un al treilea loc era cel din apropierea magazinului Domo, la doi pasi pe poteca ce da in terasa de vis-a-vis de primarie. Acolo erau calculatoarele aranjate in cerc si imi amintesc ca, acum 10 sau 12 ani, era un internet cafe mai putin frecventat de grupul nostru, fiind considerat „de cartier” (da, exista asa ceva pe vremea aia).

Hai ca mi-am amintit lucruri frumoase si m-am binedispus, chiar daca o raceala nemernica incepe sa ma roada rau de tot pe la domeniul nazal si cel al gatului. Voi mai tineti minte cand si cum s-a petrecut ultima voastra vizita la un netcafe in Lugoj? Mai exista asa ceva in orasul nostru? Daca da, va rog sa imi povestiti in comentarii.