Miercuri, 28 februarie 2024, cu începere de la ora 19.30, la Cinema City (Iulius Mall Timișoara) are loc avanpremiera filmului dedicat Generației de Aur a României fotbalistice, echipa de excepție care ne-a dus în sferturi la Campionatul Mondial din 1994

Hagi, Popescu, Dumitrescu și coechipierii lor își spun povestea așa cum nu au mai spus-o niciodată și sunt actori în propriile lor roluri. Retrăim împreună momentele din urmă cu 30 ani în care fotbalul românesc era la un alt nivel, iar unitatea dintre echipa națională și suporteri se traducea în ieșiri în stradă cu miile până la orele dimineții.

Filmul ”Hai, România – Povestea Generației de aur” va începe să ruleze în cinematografe începând cu data de 1 martie. Programul complet al proiecțiilor și mai multe informații pot fi găsite pe site – https://hairomaniafilmul.ro/ sau pe pagina de Facebook – https://www.facebook.com/hairomania.filmul.

La avanpremieră vom avea parte și de o scurtă sesiune de discuții cu trei foști componenți ai echipei naționale a României: Emeric Dembroschi, Iosif Rotariu și Paul Codrea. Oameni care, deși au evoluat în perioade diferite, au făcut-o reprezentând cu mândrie fotbalul românesc la cel mai înalt nivel – Emeric Dembroschi marcând în poarta Braziliei lui Pele în 1970, Iosif Rotariu duelându-se la sânge cu Argentina lui Maradona la Mondialul italian din 1990 și Paul Codrea evoluând în toate meciurile României din grupă la turneul final european din 2008.

Filmul va rula și la Lugoj, conform programului de ma jos:

Asael Dragoș, un talent extraordinar la doar 10 ani, a avut un debut spectaculos pe scena Operei de Stat din Viena în premiera operei „Wozzek” de Alban Berg. Asael, fiul sopranei Nicoleta Dragoș, și-a făcut intrarea în lumea operei cu o prestație impresionantă, confirmând astfel moștenirea muzicală și talentul incontestabil al familiei sale.

Fosta solistă a Operei din Viena, Aura Twarowska, mătușa tânărului talent, a fost extrem de mândră să împărtășească această veste cu comunitatea muzicală și cu prietenii săi virtuali de pe o rețea de socalizare. În postarea sa, Twarowska a subliniat că Asael Dragoș a debutat cu succes în rolul principal al operei „Wozzek”,

Asael Dragoș, născut în 2013 la Viena și locuind momentan în Vösendorf, este un copil minunat cu o pasiune contagioasă pentru muzică și artă. Frecventează Școala Gimnazială din Brunn am Gebirge și participă activ la cursurile de pian și trompetă la școala de muzică din Vösendorf, tânărul artist demonstrând o dedicație remarcabilă pentru dezvoltarea sa artistică.

Asael Dragoș este căpitanul echipei de fotbal la Clubul Sportiv din Vösendorf, dovedind că talentele sale nu se limitează doar la sfera artistică.

De la vârsta de 8 ani, Asael a început să cânte în Corul de Copii al Operei de Stat din Viena, ceea ce a contribuit la dezvoltarea sa artistică și la pregătirea sa pentru momentul mult așteptat al debutului ca solist.

Adunarea din urmă cu exact 175 de ani în urmă, în perioada 15-27 iunie 1848, de pe Câmpia Libertății, de la Lugoj, a fost un moment istoric important pentru mișcarea națională românească. În acea perioadă, peste 12.000 de români bănățeni s-au adunat pe câmpia de lângă Lugoj, pentru a-și exprima revendicările și aspirațiile în fața autorităților imperiale austriece și a revoluționarilor maghiari.

Adunarea a fost condusă de Eftimie Murgu, om politic care a devenit liderul mișcării pașoptiste bănățene. El a prezentat un document intitulat „A păstra frățietatea, patria și naționalitatea română” prin care se cerea: înființarea unei armate române ce va fi înarmată în 6 zile; numirea lui Eftimie Murgu ca suprem căpitan al Banatului; recunoașterea națiunii române; folosirea limbii române în administrație și armată.

Documentul a fost semnat de 30 de deputați care au fost trimiși să-l prezinte ministerului de la Pesta. Prin aceste revendicări, românii bănățeni își afirmau dreptul la autonomie și egalitate în cadrul imperiului, dar și solidaritatea cu celelalte provincii românești.

Adunarea populară de la Lugoj a fost una dintre cele mai mari și mai reprezentative manifestări ale românilor din Banat în timpul revoluției de la 1848. Ea a arătat că românii nu erau dispuși să accepte o dominație străină sau o asimilare forțată, ci își doreau să-și păstreze identitatea și cultura națională.

Evenimentul este uitat de autorități, ba mai mult Câmpia Libertății și statuia dedicată acestui moment sunt invadate de bălării. De ani de zile nimeni nu a mai făcut nimic ca să reabiliteze acest moment atât de important pentru istoria românilor.