Connect with us


Administrație

Galerie FOTO: DEZASTRU după furtuna de dimineață! Grindina a distrus munca sătenilor din zona Lugojului

Publicat

în

Au asudat degeaba, munca lor fiind distrusă în câteva zeci de minute. Au pățit-o sătenii agricultori din localitățile de lângă Lugoj, acolo unde o ploaie puternică, însoțită de grindină și descărcări electrice a culcat la pământ recolta sădită în această primăvară de oameni, recoltă care a înflorit deja și oferea acestora hrană. Următoarele fotografii sunt făcute la câteva momente de la sfârșitul furtunii ce s-a abătut peste Lugoj și peste satele de lângă municipiu, mai exact din gospodăria unui localnic din Sâlha, comuna Coșteiu, a cărui recoltă a fost distrusă în proporție de 90%.dsc_3166

Cel mai grav au fost afectate culturile de ceapă, spanac, dar și fructele cele mai sensibile. Cireșii au fost scuturați bine, localnicii declarându-se oripilați de faptul că, în nici un sfert de oră, peste 10 kilograme de fructe au fost doborâte din pomi. Potopul a durat puțin peste 15 minute, însă cantitatea de piatră care a picat din cer a fost destul de mare ca să distrugă legumele și fructele din grădinile oamenilor, iar pagubele pe care le-a creat sunt, spun sătenii, mai mari decât se așteptau ei să fie la începutul precipitațiilor.

La Lugoj, piatra a cauzat pagube materiale minore, fiind la fel de mică în dimensiuni și ușoară. Grindina a venit în două rafale, în primă fază căzând bucăți mari de gheață, ca mai apoi piatra să se micșoreze în dimensiune. Totuși, aceasta a stopat pentru câteva minute circulația în oraș, din cauză că localnicii nu au știut la ce să se aștepte, abandonând sau amânând astfel deplasările din această dimineață.

FOTO: Un copac doborât de furtună a blocat mai multe ore aleea pietonală din fata unui restaurant din Lugoj

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

FOTO O capelă, singura realizare după patru ani de mandat de către un primar de lângă Lugoj

Publicat

în

Inaugurare cu invitați de la județ și sobor de preoți duminică, 20 septembrie, cu o săptămână înainte de alegerile locale. S-a întâmplat la Coșteiu, comună de lângă Lugoj, acolo unde primăria a inaugurat o capelă promisă cetățenilor de 16 ani, clădire realizată în câteva luni. 

Edilul local, Petru Carebia, candidează pentru mandatul cu numărul 5 la postul de primar. În afară de capelă și de aparițiile neortodoxe în presă, primarul care le cere pentru a cincea oară voturile consătenilor nu a mai realizat nimic altceva în ultimii 4 ani. Capela a costat 350.000 de lei.

La inaugurare au participat, pe lângă puțin peste 100 de persoane, nume importante din PSD. Nu au lipsit Călin Dobra, Nicu Bădina, Sorin Grindeanu sau Eugen Dogariu. Evenimentul a început cu slujirea capelei și a continuat cu o cuvântare a primarului.

Citiţi mai departe

Administrație

Lugojul Dezolant – Primărie renovată, Parcul Copiilor, distrus de nepăsarea administrației locale

Publicat

în

În timp ce primăria din Lugoj a fost reabilitată, iar actualul primar se laudă cu măreața realizare peste tot pe unde poate, căsuțele din parcul din spatele clădirii administrației locale stau să cadă literalmente pe copii, acesta fiind denumit chiar Parcul Copiilor. Clădirile de aici sunt într-un stadiu uimitor de degradare.

Nimeni nu le-a mai întreținut de ani buni, chiar dacă la doar o sută de metri distanță de celebrele căsuțe din parc se află primăria, renovată după un proiect costisitor pentru municipiu. În parc, pe lângă mirosul de dejecții de la ciori, stau degradate căsuțele în care se vând sau se vindeau în trecut hamburgeri, alimente și înghețată.

Citiţi mai departe

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Cele mai citite