Connect with us


Cultură

Expoziție inedită la Muzeul de Istorie. „Lugojul în cărți poștale ilustrate”

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj va invită să luați parte la vernisajul expoziției „Lugojul în cărți poștale ilustrate (1897-1918)“, care va avea loc joi, 28 martie 2019, ora 18.00.

Meniul zilei Octavian

„Vă propunem să redescoperiți Lugojul de odinioară și ascensiunea sa urbană de la începutul secolului XX surprinsă în delicatele ilustrate de epocă. Pentru întâia oară, lugojenii și nu numai, au ocazia să urmărească sistematic evoluția cărților poștale ilustrate – în centru cărora se află orașul de pe Timiș și locuitorii săi – începând cu prima serie editat în 1897 de librarul Anton Zunft (după clișeele fotografului Ladislau Naschitz) și până la sfârșitul Primului Război Mondial (1918). Mulțumim pe această cale colecționarilor din țară ( D.T. Demeter, O. Gaidoș, A. F. Velici) și străinătate (J. Peia, A. Păsulă) pentru sprijinul acordat la realizarea acestei expoziții. Va așteptăm!”, se arată în comunicatul transmis de către Muzeul din Lugoj.

RETIM

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Lugojeanul care a ajuns primar al Timișoarei și este considerat întemeietorul orașului modern

Publicat

în

Johann Nepomuk Preyer a fost primul dintre cei șapte copii ai lui Georg Preyer și ai Josephei von Leyritz. Tatăl său provenea dintr-o familie ale cărei începuturi au fost la Köln. În anul 1789 a fost numit funcționar administrativ la Lugoj. În același an s-a căsătorit cu Theresia Höllin din Viena, cu care a avut cinci copii, însă care au murit toți, inclusiv soția sa, ca urmare a unei molime. A doua soție, Josepha von Leyritz, era fiica unui ofițer din Vârșeț.

Meniul zilei Octavian

Cine este Johann Nepomuk Preyer

Johann Nepomuk Preyer (28 octombrie 1805 – 12 octombrie 1888) a fost un scriitor, autor al primei monografii a Timișoarei și primar al orașului între anii 1844 – 1858. Este considerat întemeietorul orașului modern Timișoara.

Conform istoricilor, în anul 1818 familia sa a părăsit Lugojul, iar Johann a fost, puțin timp, elev al Gimnaziului piariștilor din Timișoara. Urmează în continuare Liceul Filosofic din Seghedin, iar în anul 1824 va absolvi Facultatea de Drept la Bratislava. S-a căsătorit cu fiica unui farmacist din Timișoara, cu care va avea cinci copii, patru dintre ei vor muri. Doar fiica cea mare, Isabella, va supraviețui. Îi moare și soția în 1850 și se va recăsători în 1852 cu fiica comandantului fortăreței Timișoara, Hermine Fischer von See.

RETIM

În cartea „STUDENŢI DIN LUGOJ LA ŞCOLI ŞI UNIVERSITĂŢI EUROPENE PÂNĂ ÎN ANUL 1850”, profesorul Dragoş-Lucian Ţigău se referă și la Johann Nepomuk Preyer, despre care spune, însă, că a aparținut foarte puțin Lugojului, deoarece deși s-a născut în acest oraș, nu a trăit foarte mult aici.

„Johann Preyer a părăsit oraşul natal când avea 13 ani, pregătindu-se la Gimnaziul piariştilor din Timişoara, Liceul Filosofic din Szeged şi Facultatea de Drept din Bratislava (absolvită în anul 1824). În 1826 se angajează la cancelaria comitatului Timiş, reuşind ca după doi ani să îşi ia la Pesta diploma de avocat. Între 1844–1858, Preyer a fost primarul Timişoarei, timp în care promovează o amplămodernizare a oraşului sub aspect economic, cultural şi edilitar. În timpul primariatului său au fost create Şcoala de Muzică (1845), secţia de Drept în cadrul Liceului, Fabrica de tutun şi prima Casă de economii din Banat (1846). Preyer a reuşit să introducă iluminatul public cu gaz lampant, să înlăture distrugerile provocate de asediul din timpul revoluţiei şi să redacteze prima monografie modernă a oraşului”, arată profesorul Țigău.

Măsurile care au transformat Timișoara

În perioada cât a fost primarul Timișoarei, Johann Nepomuk Preyer a luat măsuri pentru înființarea Fabricii de tutun, înființarea primei Case de Economii din Banat, a primei Asociații muzicale, a Școlii de Muzică și a Academiei de Drept, construcția unor hoteluri elegante, a primul oficiu telegrafic și a căii ferate Timișoara – Szeged.

În 1858 își încheie activitatea de primar și se retrage pentru câțiva ani în Austria unde se ocupă de literatură. În 1861 revine în Timișoara și este numit prim judecător la Curtea de Justiție Imperială, precum și vicepreședinte de tribunal. Însă sistemul birocratic al vremii îl deziluzionează profund și se retrage în 1876 la Kirchenberg, în Austria, unde și moare la vârsta de 83 de ani.

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojeanul Victor Neumann îi dă în judecată pe cei care l-au făcut „turnător”

Publicat

în

Lugojeanul Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, a transmis un punct de vedere în legătură cu acuzațiile ce i se aduc în petiția inițiată de Vasile Popovici și un grup de oameni de cultură din Timișoara, despre care am scris aici.

Meniul zilei Octavian

„La angajarea mea, în 2013, în calitate de manager al MArT, în urma unui concurs public, serviciul personal al Consiliului Județean Timiș, angajatorul, nu mi-a dat să semnez documentul tipizat de necolaborare cu Securitatea. Dacă a fost o omisiune sau altceva, acest lucru ar trebui să constituie subiectul unei cercetări interne în cadrul CJT, întrucât s-a încălcat legislația. În ianuarie 2020, mi se trimite formularul tipizat al declarației de necolaborare cu fosta Securitate de către CJT, probabil constatându-se omisiunea făcută la angajarea mea, de către serviciul de Resurse Umane al CJT, astfel că am semnat declarația respectivă”, spune Neumann.

În legătură cu colaborarea sa cu Securitatea Directorul Muzeului de Artă spune că nu a fost colaborator și face trimitere la lista colaboratorilor publicată pe siteul CNSAS.

RETIM

„Adresa de la CNSAS, trimisă domnului Rădulescu Alexandru (fost angajat al Muzeului Național al Banatului), NU este și NU poate fi folosită ca o dovadă de colaborare cu fosta securitate, cf. OUG 24/2008. Securitatea i-a atribuit subsemnatului un nume conspirativ, pe care putea să-l atribuie oricui. CNSAS publică în mod regulat lista colaboratorilor cu Securitatea, din rândul persoanelor care ocupă funcții publice, iar lista actualizată la 06.01.2021 este publică pe site-ul CNSAS (http://www.cnsas.ro/fosta_securitate.html), unde NU apare numele subsemnatului… Alexandru Rădulescu și cu mine am lucrat în aceeași instituție, Muzeul Banatului, începând cu anul 1977. Eu am fost dat afară după 3 ani, pe când colegul Rădulescu a ieșit la pensie din același post, adică traversând regimul comunist în același post.
Conform cărții mele de muncă am fost dat afară de instituțiile regimului comunist de mai multe ori. Nu se întreabă nimeni de ce n-am fost protejat de sistem?”, spune Neumann.

Acesta spune că a fost calomniat prin petiția semnată de grupul lde oameni de cultură din Timișoara și că îi va da în judecată.

„Petiția lansată în spațiul public și în care sunt numit <<turnător>> prin faptul că dă un verdict pe care nu l-am primit, devine calomnierea mea publică și incitarea la ură. Astfel, este o gravă încălcare a demnității umane, a unui drept constituțional. Petiționarii vor răspunde în instanță”, afirmă Neumann.

Citiţi mai departe

Cultură

Petiție online împotriva unui lugojean celebru, acuzat că a turnat la Securitate

Publicat

în

Un grup de oameni de cultură din Timișoara au inițiat o petiției online împotriva lugojeanului Victor Neumann, care conduce de aproximativ opt ani Muzeul de Artă din Timișoara. Inițiatorii petiției solicită demiterea lui Victor Neumann, pentru motivul că ar fi fost informator la Securitate, dar și din cauza unor scandaluri în care ar fi fost implicată instituția în mandatul său.

Meniul zilei Octavian

„Problema Muzeului de Artă a început în urmă cu vreo patru ani, după întoarcerea mea în țară, când am constatat că de la Muzeul de Artă vin spre spațiul public tot felul de plângeri și că există o nemulțumire profundă din partea angajaților, față de modul în care este condusă instituția. Și problemele s-au agravat. Au început tot felul de procese, susținute și plătite de Consiliul Județean Timiș, pierdute de Muzeul de Artă, dar nu s-au luat măsuri. Într-un final, cineva s-a prezentat la mine cu un document, în care, Consiliul Național de Studierea Arhivelor Securității a decis în unanimitate că Victor Neumann are angajament sub numele de Hodoș și a fost informator. Nu știm cât de amplă a fost acțiunea lui de informator, dar știm că există o astfel de situație. În mod normal, el ar fi trebuit la angajare, conform legii, să depună un act prin care spune am fost sau nu am fost informator, colaborator, ofițer acoperit și așa mai departe. Actul respectiv nu există la dosarul de angajare a lui Victor Neumann, ceea ce este o ilegalitate. Această ilegalitate a fost acoperită de foștii președinți ai Consiliului Județean Timiș. Nu înțeleg, după instalarea noii administrații, cum este posibil ca această ilegalitate să continue. Ar fi necesar ca domnul Neuman să-și depună declarația, să intrăm în legalitate. În declarația aceea poate să spună <<nu am fost>>, iar în această situație el se află în fața unei declarații cu caracter penal, fals în declarații. Sau să spună <<am fost>>, iar atunci rămâne ca, politic, conducerea Consiliului Județean Timiș să-și asume faptul că, în cunoștință de cauză, acceptă să aibă un turnător la conducerea unei instituții foarte importante pentru orașul nostru”, ne-a declarat Vasile Popovici, inițiatorul petiției.

Iată, mai jos, întreaga petiție, cu mențiunea că l-am contactat telefonic și pe Victor Neumann, care ne-a spus că va posta pe pagina sa de Facebook un punct de vedere legat de petiție și acuzațiile ce i se aduc.

RETIM

„Muzeul de Artă din Timișoara este condus de opt ani de Victor Neumann, timp în care instituția a fost antrenată în nenumărate scandaluri și procese, ale căror costuri au fost suportate din bani publici de Consiliul Județean Timiș, instituția tutelară. Supus presiunilor și abuzurilor, personalul de specialitate a fost obligată să părăsească în valuri succesive locul de muncă, în timp ce conducerea Consiliului Județean Timiș a tolerat impasibilă comportamentul inacceptabil al managerului. Muzeul nu a performat, iar oportunitățile de dezvoltare au fost respinse după bunul plac al lui Victor Neumann. Cazul laboratorului de restaurare, atât de necesar patrimoniului valoros al muzeului, care nu a mai fost dotat, deși fusese finanțat de CJT, este doar un exemplu. În data de 20 noiembrie 2018, un document oficial al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a comunicat că „Pe baza documentelor din arhiva proprie, s-a stabilit că numele conspirativ «Hodoş» a fost asociat în actele Securității cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953, în Lugoj, județul Timiş”. Documentul indică un informator al Securității (a se vedea documentul în anexă). În ciuda insistențelor presei, nici directorul muzeului și nici CJT nu au explicat de ce lipsește de la dosar declarația pe proprie răspundere de necolaborare cu Securitatea.
Cu sprijinul foștilor președinți PSD ai Consiliului Județean Timiș, Victor Neumann a reușit să ocupe funcția de director fără să depună la dosar declarația dacă este sau nu colaborator, informator sau ofițer acoperit al Securității. După cum se specifică în OG 24/2008, art. 3, litera ș, pentru directorii „instituțiilor de cultură, la nivel național, județean, municipal și local” această declarație este obligatorie.

Dacă foștii președinți PSD ai Consiliului Județean Timiș – Titus Bojin, Sorin Grindeanu și Călin Dobra – l-au protejat fățiș pe Victor Neumann, încălcând legea, este de neînțeles protecția de care turnătorul „Hodoș” se bucură și sub conducerea liberalului Alin Nica. Președintele CJT a primit în urmă cu două luni o copie a documentului emis de CNSAS fiindu-i semnalat că există două mari probleme privitoare la situația lui Victor Neumann: 1. faptul că individul a fost turnător și 2. faptul că dosarul lui de angajare nu conține declarația privind relația cu Securitatea. În tot acest răstimp, Alin Nica nu a luat nici o măsură de intrare în legalitate.

Solicităm urgent ca Alin Nica să rezolve aceste chestiuni care sunt de ordin, deopotrivă, legal și moral. Faptul că, la peste trei decenii de la revoluție, chiar în orașul care s-a ridicat împotriva regimului comunist, asemenea abuzuri administrative și complicități sunt încă posibile aruncă o lumină greu de calificat nu doar asupra PNL ci și asupra întregii clase politice democratice.

Îl îndemnăm pe Alin Nica să ia drept exemplu decizia vicepreședintelui (USR) al Consiliului Județean Timiș, Cristian Moș, care a retras în 24 de ore din Consiliul științific al Muzeului Satului Timișoara o persoană acuzată de colaborare cu Securitatea. Mandatul lui Victor Neumann se încheie în aceste săptămâni. Turnătorul „Hodoș” se pregătește să candideze pentru un nou mandat de director la Muzeul de Artă. Nici comisia de examen și nici Consiliul Județean Timiș nu se pot preface că nu au luat act de situația lui Victor Neumann, de managementul defectuos și nu pot ignora obligațiile care le revin prin lege în chestiunea colaborării cu Securitatea.

Grupul de inițiativă

Maria Albani, istoric de artă, curatorul Donației Corneliu Baba

Prof. univ. dr. habil. Ileana Pintilie, critic de artă

Prof. univ dr. Rodica Vârtaciu, istoric de artă

Prof. univ dr. Vasile Popovici, scriitor

Viorel Marineasa, scriitor

Prof. univ. dr. Daniel Vighi, scriitor

Autorul petiției Vasile Popovici

Aici poate fi semnată petiția!

Citiţi mai departe

Cultură

Mărțișoare și felicitări, realizate de către elevi, într-o expoziție virtuală la Muzeul din Lugoj

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj întâmpină sărbătoarea românească a primăverii printr-o expoziție virtuală de mărțișoare și felicitări, realizată de elevii claselor a V-a și a VIII-a de la Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu“, coordonați de profesoara Șipoș Ibolya – activitate realizată în cadrul parteneriatului educational dintre cele două instituții.

Meniul zilei Octavian

„Cu semnificații ancestrale și putere magică, mărțișorul, unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, reprezintă prin data celebrării, dar și prin semnificaţia celor două fire bicolore – alb şi roşu- un simbol al renaşterii universului. Tradiția mărţişorului legată de protejarea existenței umane, se regăsește la nivelul gestului de a răsuci, în Ajunul sărbătorii, cele două fire de lână, bumbac sau mătase, pentru a confecționa tuturor membrilor familiei, câte un mărţişor. Odinioară, absolut toate categoriile de vârstă își etalau cu bucurie mărţişorul, purtându-l într-o manieră specifică.”, arată organizatorii.

Element al patrimoniului cultural imaterial, Mărţişorul tradiției românești a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.

RETIM

„Așadar, străvechea poveste a mărțișorului supraviețuiește diverselor epoci, fiind preluată de contemporaneitatea ce-i atribuie o diversitate de forme – de la obiecte realizate din materiale reciclabile sau neconvenționale, până la mărțișorul virtual al acestor vremuri pandemice.
Pentru că fără mărțișoare, nu vine nici primăvara, învităm publicul lugojean să admire creaţiile originale ale elevilor, în cadrul expoziției postate pe pagina de facebook a Muzeului Lugoj”, arată reprezentanții muzeului.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite