Politica românească își continuă spectacolul de prost gust, oferindu-ne un tablou dezolant. PSD și PNL, cele două partide cărora li s-au spulberat visele prezidențiale, se află într-un proces evident de „cosmetizare” – încercând să pară altceva decât ceea ce sunt, dar esența lor rămâne aceeași. Așa cum spune zicala, „lupul își schimbă părul, dar năravul, ba.” După ani de promisiuni goale, interese personale și scandaluri, partidele acestea încearcă să vândă electoratului o imagine mai curată, dar sub poleiala subțire stă aceeași veche mașinărie politică
În timp ce perdanții alegerilor prezidențiale își ling rănile, restul scenei politice devine tot mai confuză. Dorința multor români de a avea o femeie președinte, o schimbare simbolică și poate un semn de progres, pare spulberată. Blonda de la USR e blondă și sub scalp și oricât de promițător părea să fie discursul ei la început, dovedește că superficialitatea nu este doar o problemă de aspect, ci și una de substanță. 
În acest haos, Călin Georgescu, candidatul care a spart tiparele obișnuite, este ținta unor atacuri concertate. „Tunurile denigrării” îndreptate asupra sa s-ar putea, însă, să aibă un efect de bumerang iar ghiulele trimise spre el pot să se întoarcă împotriva celor care l-au lansat. Într-o țară unde mulți alegători s-au săturat de retorica clasică a marilor partide, o victimă a sistemului poate deveni un erou. Dar problema este mai adâncă: dacă Georgescu va reuși să mobilizeze alegătorii, cum va putea guverna? Va avea sprijinul unui parlament dominat de PSD, PNL , USR și sateliții lor?
Și aici ajungem la dilema momentului: pentru ca Georgescu să aibă șanse reale de susținere în Parlament, mulți dintre alegători, la parlamentare sunt puși în situația de a vota cu Șoșoacă și Simion și alte grupări din alianța care în mod sigur se va face în jurul său. Alegerea devine una de tipul „răul mai mic”, dar ce fel de rău acceptăm pentru viitorul țării?
România pare a fi într-un balamuc politic, un fel de casă a nebunilor unde nimeni nu știe ce vrea, dar toți luptă pentru ceva. Alegătorii sunt captivi într-un sistem care nu le oferă alternative reale, iar frustrarea crește. Ce vom face la alegeri? Aceasta este întrebarea pe care mulți dintre noi ne-o punem, dar răspunsurile sunt greu de găsit.
Poate că soluția nu stă în decizii emoționale, ci în construirea unei mișcări politice autentice, care să inspire și să reprezinte cu adevărat interesele cetățenilor. Dar acest proces este lung, dificil și necesită implicare civică la un nivel pe care societatea noastră încă nu l-a atins. Până atunci, ne rămâne doar să sperăm că printre atâtea promisiuni, măcar câteva decizii vor fi luate în interesul românilor.
Un singur lucru este clar: apariția lui Georgescu a zguduit din temelii politicul de pe plaiul mioritic. Într-un peisaj dominat de rutină, compromisuri și un aparent echilibru precar, Georgescu a intrat în scenă ca o forță de neoprit.
Indiferent de perspectiva adoptată, un lucru rămâne cert: prin simpla sa apariție, Georgescu a reușit să transforme apatia într-o dezbatere aprinsă și să insufle o energie nouă într-un spațiu politic obosit. Zguduirea pe care a produs-o nu este doar un episod de moment, ci semnalul unei transformări mai profunde, al unui viitor în care schimbarea nu mai poate fi evitată.
Dan TIMARU
