Connect with us


Administrație

Care sunt adevăratele motive pentru care în ștrandul din Lugoj nu se poate face baie

Publicat

în

Ștrandul din Lugoj se redeschide astăzi, după mai bine de cinci ani de la începerea lucrărilor de reabilitare și 8,3 milioane de lei cheltuiți. Lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în 2014, însă mai multe neînțelegeri dintre Primăria Lugoj, proiectantul Rheinbrucke și constructorul Matcon au făcut ca cel mai important loc de agrement pentru lugojeni să nu fie funcțional din 2013, până în prezent.

Deschiderea de astăzi nu înseamnă că lugojenii își pot lua costumul de baie și prosopul și se pot relaxa la cel mai mare bazin din oraș. Joi și vineri – între orele 16.00 – 19.00, sâmbătă și duminică – între orele 10.00 – 16.00, lugojenii pot doar vizita ștrandul. Primarul Francisc Boldea declară că a recurs la această opțiune din cauza temperaturilor scăzute, care nu au permis ca apa să fie bună pentru baie. Susține însă că a decis să deschidă ștrandul pentru ca „oamenii să se convingă că acesta este funcțional”.

Poate sau nu poate funcționa ștrandul

Pe de altă parte, recunoște însă că sunt și alte motive pentru care ștrandul nu poate funcționa. Baza de agrement nu are salvamari nici la această oră.

“Am găsit o firma din Deva care să vină cu salvamari și am scos la licitație pentru că nu există altă posibilitate. Între timp a mai apărut o firmă din Pitești care vrea, deși nu a luat legătura cu noi. Și atunci, trebuie să așteptăm ziua de vineri, pentru faptul că legea permite să se înscrie până în ultima zi”, a recunoscut primarul Boldea, pentru Lugojeanul.ro.

Edilul recunoaște și că e posibil ca licitația să se prelungească dacă există contestații. Acest fapt ar bloca pentru moment funcționarea ștrandului. Cel mai important aviz pentru funcționarea ștrandului lipsește, cel de la Direcția de Sănătate Publică.  Tot la acest capitol nu s-a rezolvat situația permanenței medicale la ștrand. Primarul a dat o dispoziție prin care le-a cerut medicilor de la cabinetele școlare să asigure asistența medicală la baza de agrement. Medicii susțin însă că acest demers este ilegal.

“Până la urmă au semnat toți. Astăzi trebuia să primim avizul de la DSP. Am purtat corespondență cu ei și pe tema medicilor. Noi nu putem să plătim medici de la trei mii de lei, până la 15.000 de lei pe lună, trei luni cât e vacanța și copiii sunt la ștrand și atunci la cabinetul școlar nu îi nimeni. Iar noi îi plătim cu sume exorbitante fără ca cineva să le deschidă ușa”, mai spune primarul Lugojului.

Mai sunt și micile defecțiuni: robineți stricați, pompe defecte, scurgeri neconforme despre care Francisc Boldea susține că sunt inerente, chiar dacă abia s-a încheiat reabilitarea, dar că acestea vor fi rezolvate pe parcurs.

Edilul șef al Lugojului insistă însă că, atunci când temperaturile vor reveni la normal, lugojenii vor putea merge să facă baie în ștrand, fără să mai aștepte o inaugurare cu tăieri de panglică și sobor de preoți.

 

1 Comment

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Administrație

Un primar de lângă Lugoj a cumpărat reparații de zeci de mii de la un PFA radiat

Publicat

în

Petru Carebia, primarul comunei Coșteiu, a cumpărat servicii de reparații de 20.000 de lei la acoperișul unui cămin cultural, de la un PFA care figurează ca fiind radiat încă din data de 18 martie a anului 2019. Potrivit site-ul de licitații publice SEAP, atribuirea s-a realizat în luna iulie a anului 2020. 

“Primăria Comunei Coșteiu, din județul Timiș, prin aparatul propriu al primarului, intenționează să contracteze „SERVICII DE REPARARE ACOPERIȘ CĂMIN CULTURAL VALEA LUNGĂ, COM. COȘTEIU, JUD. TIMIȘ”, scrie în descrierea anunțului de pe SEAP. 

La fața locului, lucrările s-au finalizat în timp record. Țigla veche a fost înlocuită cu plăci ondulate. Oamenii sunt mulțumiți că al lor cămin are un acoperiș nou. Sătenii nu știu că, potrivit magazinelor de materiale de construcții, prețul pentru cei puțin peste 260 de metri pătrați de plăci de acoperiș este de aproximativ 5000 de lei.

“Da, acum recent s-a făcut, când făcea aici acoperișul a făcut și porțile la primar și la vice acasă. El a făcut și lucrări la sala de sport acum ceva luni, un an, am auzit de la nepoata mea din Coșteiu. Bine că a făcut, noi suntem mulțumiți, că pica acoperișul, de ani de zile a promis că face”, ne-a povestit un bătrân din Valea Lungă, sat aparținător de comuna Coșteiu.

Am sunat la Primăria Coșteiu pentru un punct de vedere însă nimeni nu a răspuns la telefon. În data de 18 martie 2019 Oficiul Național al Registrului Comerțului a radiat din oficiu, toate Persoanele Fizice Autorizate și Întreprinderile Individuale care nu s-au conformat prevederilor art. II alin. (6) din Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale îi întreprinderile familiale.

Citiţi mai departe

Administrație

VIDEO Cui predă Boldea orașul pentru următorii patru ani, dacă mai câștigă un mandat

Publicat

în

Tinerii din societatea civilă, care i-au scris primarului Boldea din Lugoj o scrisoare prin care îl somau, mai mult decât îl rugau, să mai candideze pentru mandatul al patrulea, vor primi cârma orașului pentru următorii patru ani. O spune chiar primarul Francisc Boldea, în timpul unei “întruniri” pe care edilul a avut-o cu simpatizanții săi din generația 2000.

„De data asta nu putem face experimente, e prea grea situația în țară ca să fie de experimente cu unul care în viața lui nici nu știe câți trebuie să fie majoritatea într-o ședință. Dar orașul va fi al vostru, pentru patru ani de zile voi îl preluați. Să vă ajute Dumnezeu, să ne ajute Dumnezeu”, îi spune edilul șef tânărului susținător.

Cunoscuți pentru susținerea agresivă pe care o arată față de actualul edil, tinerii lugojeni care, conform spuselor lui Francisc Boldea, vor cârmui orașul pentru următorii patru ani se ocupă cu distribuirea de mesaje înălțătoare la adresa primarului în funcție și respectiv denigratoare despre restul candidaților, atât de pe conturile lor personale, cât și de pe unele false.

Multe dintre aceste conturi însă au fost blocate de Facebook, după nenumărate plângeri ale utilizatorilor. De ce va preda Boldea orașul pe mâna unor tineri care fie sunt proaspăt ieșiți din liceu, fie sunt studenți, fie nu au nicio altă ocupație, primarul nu a specificat aceste detalii. Boldea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

Citiţi mai departe

Cele mai citite