Cultură
Artizanii din zona Lugojului, puși în valoare într-un proiect al unei asociații neguvernamentale
Un proiect inedit este desfășurat, la Lugoj, de către „𝘼𝙨𝙤𝙘𝙞𝙖𝙩̧𝙞𝙖 𝙙𝙚 𝙞𝙣𝙩𝙚𝙧𝙫𝙚𝙣𝙩̧𝙞𝙚 𝙨̧𝙞 𝙧𝙚𝙜𝙚𝙣𝙚𝙧𝙖𝙧𝙚 𝙘𝙤𝙢𝙪𝙣𝙞𝙩𝙖𝙧𝙖̆”, sub titlul de „Artizan Lugojan”. ONG-ul a câștigat finanțare de la Fundația Comunitară Timișoara și încearcă să facă o legătură între meșteșugarii locali și tinerele generații, oferind celor din urmă o perspectivă proaspătă și variante viabile de dezvoltare profesională.
„Proiectul Artizan Lugojan își propune să pună sub reflector caracterul meșteșugăresc uitat al orașului și să promoveze artizanii lugojeni, oferindu-le, în același timp, noilor generații o perspectivă proaspătă și noi idei de dezvoltare profesională. Ne dorim să ajungem la cât mai mulți artizani lugojeni, să putem deschide o linie de comunicare cu aceștia și să îi promovăm în mediul local. Meșteșugarii sunt de multe ori privați de uneltele moderne de promovare a muncii lor, iar Asociația de Regenerare și Intervenție Comunitară (Asirec) prin proiectul Artizan Lugojan își propune să vină în ajutorul acestora, pentru a le promova munca la nivel local și regional”, transmit reprezentanții asociației.
Proiectul se desfășoară în colaborare cu Liceul Tehnologic „Valeriu Braniște”.
„Ne dorim să le prezentăm tinerilor o nouă perspectivă asupra meșteșugurilor și a unei cariere de artizan și să îi reconectăm cu artizani și meșteșuguri locale. În cadrul proiectului realizăm vizite în spațiile de lucru ale meșterilor locali, sau aducem meșterii în școală pentru a-i pune în contact cu realitățile unei meserii în domeniul artizanatului. De asemenea, în luna mai vom realiza mai multe ateliere meșteșugărești. Evenimentele se vor găsi pe pagina de Facebook a proiectului Artizan Lugojan și sunt deschise tuturor lugojenilor. La finalul atelierelor, lugojenii vor fi invitați să participe la un târg în aer liber, unde elevii vor fi prezentați comunității locale și își vor găsi primi clienți. De asemenea, la târg sunt invitați toți artizanii locali care doresc să își promoveze produsele. Echipa de proiect, alături de voluntari, va construi mobilier urban din materiale reciclate, pentru a genera locuri de interacțiune socială în cadrul târgului artizanilor”, arată coordonatorii proiectului.
Dacă sunteți meșter, artizan și vă doriți să faceți parte din acest proiect puteți contacta echipa proiectului pe pagina de Facebook Artizan Lugojan sau prin e-mail asociatiadeinterventie @gmail.com.
Cine sunt cei care au creat „Artizan Lugojan”
Membrii echipei din spatele proiectului „Artizan Lugojan” sunt: Madalina Mahu, arhitect, implicată în inițiative de protejare a patrimoniului și în acțiuni culturale în orașul Timișoara; Anca Teslevici, care are legături adânci în comunitățile minoritare ale zonei, conexiuni puternice cu artizanii locali și își dorește să consolideze o comunitate activă în orașul natal, Lugoj; Corina Mocanu, designer, de-a lungul parcursului profesional a avut diferite proiecte artistice și artizanale, a realizat multiple ateliere pentru copii, creează broderii și este pasionată de sustenabilitate. În prezent are un atelier care oferă o nouă șansă articolelor de îmbracăminte.
Proiectul Artizan Lugojan este finanţat prin Fondul pentru un viitor mai bun în comunități.
Fondul pentru un viitor mai bun în comunități este un program coordonat la nivel național de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR finanțat de Lidl Romania și implementat la nivel local de Fundaţia Comunitară Timişoara.
Cultură
Cele mai importante manifestări de artă plastică contemporană din România vor ajunge la Lugoj
Cele mai importante manifestări de artă plastică contemporană din România se vor reuni, sub egida International Lugoj Art Festival, în perioada 22 martie – 23 aprilie 2023, în generoasele spații ale Galerie de Artă și ale Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj. Manifestarea este organizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Lugoj în parteneriat cu Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj și Dan Tudor Truică, curator independent.
22 martie, ora 18.00- “Maeștrii tapiseriei românești”
Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj
Expoziția intitulată „Maeștrii tapiseriei românești” va cuprinde lucrări de o valoare inestimabilă, realizate de o
parte dintre cei mai reprezentativi creatori de frumos din sfera artelor decorative. Artiștii fac parte din diferite
generații, din diferite filiale UAPR, iar prin lucrările prezentate în generosul spațiu al Muzeului de Istorie ,
Etnografie si Artă Plastică Lugoj, se va construi o simeză omogenă și prețioasă. Artiștii prezenți pe simeze sunt:
Rodica Banciu Regep, Adriana Canija Popa, Ana Hoble, Ruxandra Sibil Mermeze, Mihai Moldovanu, Gabriela
Naftanailă Levențu, Cela Neamțu, Victoria Caraiman Pastuch, Lucia Puscasu, Ana Maria Rugescu și Nicolae
Zimbroianu.
23 martie, ora 18.00–“Konstantin Donchev” (Bulgaria) – expoziție de pictură
Galeria de Artă Lugoj
Fiecare imagine are o construcţie ascunsă, disimulată sau evidentă, de forme geometrice şi de direcţii
ordonatoare, care dau stabilitate compoziţiei. Dar o asemenea ordonare de forme, făcută cu rigoare şi
seriozitate, poate fi ineficientă artistic, dacă elementele care intră în alcătuirea ei nu au originalitate plastică
pregnantă şi nu impun o viziune personală asupra temei abordate.
În cazul domnului Konstantin Donchev tehnica aleasă este cea minimalistă. Pictorul duce la un alt nivel de
înțelegere, mai personal, mai stilizat, mai clar, această tehnică. Construirea unui drum personal se bazează pe
studiul temeinic al înaintaşilor, dar şi pe o deschidere către modalităţile contemporane de expresie plastică.
24 martie, ora 18.00–“Arta graficii” – un semn, un simbol, un sens
Lucia Osz Trancota, Vasile Săraci, Alexandru Szabo
Galeria de Artă Lugoj
„Stilul e omul”, adică artistul cu toate calităţile şi defectele sale, cu entuziasmul şi tristeţea, cu deciziile şi îndoielile
pe care le pune în fiecare lucrare. Sinteza elementelor folosite de artiști, filtrate prin personalitățile lor, ajută la naşterea unei forme originale de
expresie. Stilul este pecetea personalităţii creatorilor de excepţie, semnul heraldic de neconfundat care–i
singularizează în arta contemporană.
“Sublim” – expoziție de pictură
Cornelia Victoria Dedu și Aurelia Matei
Galeria de Artă Lugoj
Expoziția intitulată „Sublim” va cuprinde lucrări recente semnate de Cornelia Victoria Dedu și lucrări neexpuse
semnate de Aurelia Matei. Originalitatea, unicitatea formelor folosite, singularitatea modalităţilor de organizare
compoziţională a suprafeţei, dublate de o cultură estetică şi filosofică, toate la un loc impun un stil şi o
personalitate puternică în arta plastică românească a celor două artiste.
25 martie, ora 18.00
“Atemporal – scenografia între formă și energie” – expoziție de scenografie
Vittorio Holtier
Galeria de Artă Lugoj
Expoziția intitulată „ATEMPORAL – scenografia între formă și energie” va cuprinde lucrări antologice semnate
de Vittorio Holtier, un important scenograf român, un artist care a scris istorie prin calitatea actului creator, un
simbol al plastici contemporane românești.
Salonul Național de Artă Plastică “Atitudini Contemporane”
Galeria de Artă Lugoj
După succesul primei ediții, International Lugoj Art Festival ajunge anul acesta la cea de–a doua ediție prin
sprijinul Primăriei Lugoj și al Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Lugoj. Acest proiect propune 8 secțiuni
distinctive, pornind de la pictură, grafică, tapiserie, scenografie și sculptură, vom ajunge la corespondențe
muzicale prin realizarea unor serii de concerte. Manifestarea este realizată de Primăria Municipiului Lugoj,
Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Galeria de Artă Lugoj și Dan Tudor Truică, curator
independent, fondator TRUICART Events Brand. Va fi lansat albumul de artă al manifestării, care prezintă toate
secțiunile festivalului.
Salonul Național de Artă Plastică “Atitudini Contemporane”, a reprezentat din 2008 până în prezent, pentru
manifestarile de artă contemporană românească un eveniment cu totul special atât prin format cât și prin
diversitatea lucrărilor prezentate pe simeze. Ajuns la cea de a XVI–a ediţie, evenimentul a fost prezentat în 58
de orașe și în 115 spații expoziționale. Astăzi, pentru organizatori, această expoziţie are un caracter internaţional
prin larga conexiune postmodernă.
Artiștii prezenți pe simeze la cea de–a doua etapă a celei de–a 15–a ediții a Salonului sunt: Geta Adam, Roxana
Alexa, Andana Călinescu, Ioana Enescu Truică, Adrian Garbis Hofman, Sarah Raluca Miulescu, Daniela
Orăvițeanu, Magdalena Paree Hahn, Dan Tudor Truică, Virginia Videa, Dorina Zah și Monica Zarioiu Tudorică.
“George Bilan” – expoziție de sculptură
Galeria de Artă Lugoj
Sculptorul George Bilan va aduce prin expoziția personală de sculptură câte un accent tridimensional în toate
secțiunile paralele găzduite în spațiile expoziționale ale Galeriei de Artă Lugoj.
Recital de pian prof. Eliana Zah și studenții săi, Cut David, Carla Constantinesco, Emily Constantinesco și
Isabelle Vegh. În program lucrări compuse de A. Diabelli, F. Chopin, P. I. Ceaikovski, E. Satie, C. Debussy, M.
Raven, precum și aranjamente după F. Lehar și E. Grieg.
27 martie, ora 18.00–“Evangelia Taka” (Grecia) – expoziție de pictură
Galeria de Artă Lugoj
Această expoziție prezintă o parte din creația din ultimii ani, reprezentări figurative ale spațiului înconjurător,
interior sau exterior, un detaliu sau o expresie bine studiată, pe care artista a dorit le expună pe pânză pentru a
reda un efect plastic personal.
Finalul acestor expoziții va fi consemnat în data de 23 aprilie 2023.
Astăzi, telefoanele sunt omniprezente în viața noastră de zi cu zi și ne permit să vorbim cu oamenii din orice colț al lumii. Putem vedea fețele lor prin videoconferințe și putem trimite mesaje rapide prin intermediul aplicațiilor de mesagerie.
Dar în 1877, telefonul inventat de Alexander Graham Bell a revoluționat modul în care oamenii comunică. Bell a patentat telefonul, o invenție care a schimbat cursul istoriei și a permis oamenilor să vorbească cu cei dragi la distanțe mari. Pe 10 martie 1876, Bell a făcut primul apel telefonic din istorie și a transmis celebrele cuvinte: „Domnule Watson, veniți aici, am nevoie de dumneavoastră”. De atunci, tehnologia a evoluat și a adus o mulțime de inovații în domeniul comunicațiilor, cum ar fi mesajele text, e-mail-urile și aplicațiile de socializare.
Telefonul ce aparține Muzeului de Istorie din Lugoj, fabricat în 1910
Muzeul de Istorie din Lugoj deține un telefon Thomson din 1910, un obiect de colecție care a făcut parte din istoria telecomunicațiilor. Telefonul are o înălțime de 29 de centimetri și este fabricat din metal. În prezent, este expus în cadrul unei expoziții temporare intitulate „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” de la Muzeul Banatului din Timișoara.
Cultură
Primăria deschide procedura pentru finanțarea proiectelor culturale. Cum puteți obține bani nerambursabili
Primăria Municipiului Lugoj anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ: Proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile a proiectelor culturale, acordate din bugetul local al municipiului Lugoj.
În conformitate cu O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, cu modificările și completările ulterioare precum și Legea nr. 186/2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise, republicată, cu modificările ulterioare, se propune spre aprobare „Regulamentul privind regimul finanțărilor nerambursabile a proiectelor culturale, acordate din bugetul local al municipiului Lugoj”.
Regulamentul are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare acordate din bugetul local al Municipiului Lugoj.
Prezentul regulament stabileşte procedura privind regimul finanţărilor nerambursabile a proiectelor culturale acordate din bugetul local al municipiului Lugoj. Termenele exprimate în prezentul act se calculează conform regulilor generale stabilite de Codul de procedură civilă, cu excepția cazurilor în care, în legislația de specialitate incidentă proiectelor, se prevede un alt mod de calcul.
Solicitanții trebuie să fie orice persoană fizică autorizată, intreprindere individuală, intreprindere familială, sau persoană juridică de drept public sau privat, română sau străină, înființată în condițiile legii române, ori ale țării de origine, care depune o cerere de finanţare nerambursabilă. Pentru susținerea culturii solicitanții pot fi edituri și redacții ale publicațiilor.
Finanţările nerambursabile acordate se vor utiliza numai pentru programele şi proiectele de interes public iniţiate şi organizate de către aceştia, în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi sponsorizări.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include: referatul inițiatorului și textul complet al proiectului de hotărâre.
Documentaţia poate fi consultată pe pagina de internet a instituţiei, secțiunea „Transparență decizională”, la linkul www.primarialugoj.ro și la sediul instituţiei din Lugoj, Piața Victoriei, nr. 4. Proiectul de act normativ se poate obţine în copie, pe bază de cerere depusă la Biroul de relaţii cu publicul al instituţiei.
Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus procedurii de transparenţă decizională se pot depune până la data de 27.03.2023 ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail: contact@primarialugoj.ro; prin poştă, la adresa: Primăria Municipiului Lugoj, Piața Victoriei, nr. 4, Lugoj, jud. Timiș sau la sediul instituţiei, la Biroul de relaţii cu publicul, între orele 8-16.
Materialele transmise vor purta menţiunea „Propuneri pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile a proiectelor culturale, acordate din bugetul local al municipiului Lugoj.”
Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare vor fi publicate pe pagina de internet a instituţiei, la linkul www.primarialugoj.ro, secțiunea „Transparență decizională”. Nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris va fi justificată tot în scris.
Pentru cei interesaţi există şi posibilitatea organizării unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, în cazul în care acest lucru este cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate sau instituţie publică până la data de 25.04.2023.
Pentru informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie la următoarele date de contact: telefon: 0256/352240, e-mail: contact@primarialugoj.ro, persoană de contact: Iuliana-Alina Chiriac.
Cultură
Mărturie cutremurătoare despre „lagărul evreilor de la Lugoj” și persecuțiile la care au fost supuși
Sinagoga din Lugoj
O mărturie a lui Tobias Schwager, intervievat de către Adriana Roșioru, la Lugoj, octombrie 2001, poate fi regăsită pe www.povestilesinagogilor.com. Schwager vorbește despre persecuțiile și antisemitismul pe care le-au suportat evreii la Lugoj. Unul dintre autorii acestora a fost nimeni altul decât legionarul Horia Sima. Iată, mai jos, mărturie lui Tobias Schwager, pe care o regăsiți pe pagina Poveștile Sinagogilor, un proiect online inaugurat la sfârșitul anului trecu, care cuprinde povestea fiecăreia dintre cele 8 sinagogi din vestul țării și mai multe mărturii ale evreilor care au trăit în această parte a țării.
„Am o amintire foarte neplăcută, nu ştiu dacă e cazul să o spun…Ţin minte că, din nefericire, la acest liceu „Brediceanu” a fost profesor şi Horia Sima, care mergea din clasă-n clasă şi făcea propagandă antievreiască şi şovină.
Altceva aţi avut de suferit în perioada cât aţi fost elev?
Sigur, în perioada războiului exista numerus nullus pentru evrei. Toţi evreii au fost eliminaţi din şcolile de stat. Şi cadrele didactice dintre evrei şi părinţilor li s-a luat dreptul de a munci, li s-au luat brevetele, li s-au luat licenţele, a fost anulată toată viaţa evreiască. […] Perioada legionară a fost o perioadă cruntă pentru că evreilor li s-a interzis dreptul la viaţă: n-au avut dreptul să muncească, să iasă în stradă doar în anumite ore, au fost excluşi din toate organizaţiile, instituţiile…, evreul, pur şi simplu, nu-şi avea rostul, existenţa.
Şi cum se trăia?
Se trăia într-o cruntă mizerie. Singurul sprijin ne-a fost Comunitatea. Totul a fost rechiziţionat şi-n timpul lor (al legionarilor) şi-n timpul războiului. Aşa că singura clădire evreiască, care a rămas în picioare a fost sinagoga. Sinagoga mică şi abatorul ritual au fost desfiinţate pentru a se construi o bucătărie celor care erau deportaţi din Darăbani la Lugoj. S-a transformat într-un lagăr unde nu s-a putut intra, nu s-a putut ieşi. […] Pe urmă, perioada în care am intrat la liceu a coincis şi cu perioada începerii holocaustului … Oamenii mari, nu doar evrei, mergeau la cafenele – cum era cafeneaua Bristol, a unui evreu. Sigur, evreii mergeau să frecventeze această cafenea, care era o cafenea de lux. Însă şi asta a fost naţionalizată de către Consiliul de Patronaj ( CNR ), a cărui patroană a fost soţia mareşalului Antonescu. Şi… era scris şi pe uşă: „Intrarea câinilor şi a jidanilor…strict interzisă”.
Ce a simţit Comunitatea?
…în curtea Comunităţii a fost organizat un lagăr pentru evrei, în special femei şi copii aduşi din Dărăbani. Bărbaţii lor erau duşi la muncă forţată, undeva prin Braşov, prin Olt, iar femeile şi copiii au fost înlagăruiţi la Lugoj şi întreţinuţi de Comunitate, după care au fost deportaţi în Transnistria şi puţini s-au reîntors.
Dar alţi evrei din Lugoj au fost deportaţi?
Au fost deportaţi destul de mulţi evrei adulţi-vreo 8 adulţi, iar apoi 4 tineri care au fost deportaţi în Transnistria ca presupuşi comunişti, în realitate neavând nici un fel de vină. Au fost împuşcaţi la Râbniţa în Transnistria.
Cele mai importante manifestări de artă plastică contemporană din România vor ajunge la Lugoj
Un lugojean a murit în urma unui incendiu
Două accidente pe autostrăzile de lângă Lugoj în doar câteva ore
EDITORIAL Nu ne mai trageți pe dreapta!
Aproximativ un milion de euro costă reabilitarea centrului. Când spun edilii locali că se termină lucrările
Casă de vânzare, în Lugoj
Bărbat de 75 de ani, găsit mort în propria casă după mai multe zile
Începe curățenia de primăvară. Care este programul pentru preluarea deșeurilor vegetale
Șofer după gratii, după ce a fost prins beat și fără permis pe străzile din Lugoj
Primul aparthotel, la Lugoj. Condiții excelente pentru cine dorește să închirieze un apartament în regim hotelier
VIDEO – O lugojeancă va cânta în deschiderea programului Timișoara Capitala Europeană a Culturii
VIDEO Produsele bune, au căutare! Salami a mai deschis încă un magazin de mezeluri la Lugoj
VIDEO Termen final pentru proiectul noului spital. Costurile totale sunt de 750 de milioane de lei
VIDEO S-au apucat de agricultură, dar i-au reținut polițiștii. Ce cultivau patru bărbați din Timiș
VIDEO Filmul românesc de animație „Merge și-așa” va rula în Lugoj, la Cinema Bela Lugosi
Administrație5 zile în urmăConsiliul Județean Timiș primește finanțări din PNRR pentru încă trei proiecte. Unul este la Lugoj
Lugoj5 zile în urmăAproximativ un milion de euro costă reabilitarea centrului. Când spun edilii locali că se termină lucrările
Opinii4 zile în urmăEDITORIAL Nu ne mai trageți pe dreapta!
Actualitate4 zile în urmăDouă accidente pe autostrăzile de lângă Lugoj în doar câteva ore
