Istoricul Cristian Oliviu Gaidoș dezvăluie amănunte mai puțin cunoscute despre primul pod din beton armat din Lugoj, care a fost construit în fața Teatrului Orășenesc în anul 1912. Inițial, ideea unei legături pietonale care să faciliteze traficul între Străzile Mihai Eminescu și Valeriu Braniște a fost materializată în 1903 prin ridicarea unei punți din lemn peste râul Timiș.
„În acea perioadă au existat patru poduri care traversau râul Timiș: Podul din Cotul Mic (calea ferată Lugoj-Ilia) – 1898, Podul Economilor (rutier din lemn, locul viitorului pod de beton) – 1899, Podul de fier (rutier) – 1902 și pasarela. În urma inundațiilor survenite in luna august 1910, puntea de lemn și baia plutitoare a lui Karl Martin au fost distruse. Lucrările la noua pasarelă, finanțată de Primăria Lugoj (50.000 coroane) și proiectată de M. Gombos, inginer din cadrul Oficiului Regal Maghiar de Stat pentru Construcții Lugoj, au fost încredințate în 1911 antreprizei lugojene „Kovacs și Polgar”, arată Cristian Oliviu Gaidoș 
Istoricul lugojean mai spune că, în ciuda finalizării în primăvara anului 1912, pasarela nu a ajuns să fie inaugurată, fiind luată de ape înainte ca acest lucru să se întâmple. În mai 1912, pasarela a fost distrusă de apele învolburate ale râului Timiș, în urma unor inundații puternice care au avut loc în zonă. Potopul din 1912 a avut un impact semnificativ asupra orașului Lugoj, distrugând aproximativ 300 de case și deteriorând alte 342 de imobile. Ca urmare, au fost evacuate 8429 locuitori, iar 9 persoane au murit în urma inundațiilor.
O fotografie inedită a pasarelei a fost realizată de jurnalistul Erwin Karger și a fost colorizată în 2023, fiind păstrată astăzi în colecția Cristian Oliviu Gaidoș.
