Tronsonul de cale ferată Lugoj-Timișoara este cel mai avansat din cele patru de pe ruta Caransebeș-Arad, unde se realizează ample lucrări de modernizare din bani europeni. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune că firma care a câștigat licitația pentru tronsonul care traversează Timișoara va începe lucrările în perioada următoare, arată Radio Timișoara.

“Cel mai avansat este Lugoj -Timișoara Est, se lucrează, vor începe lucrările într-un final și pe Timișoara Est -Ronaț. Toate aceste întârzieri sunt din vina companiei care a câștigat, pentru că a depus în urmă cu câteva zile, dacă nu mă înșel, documentația pentru autorizația de construcție. Cel mai în spate a început, de fapt, cel mai târziu, este Caransebeș, Lugoj, dar să știți că înaintează foarte bine și are șanse mari să-i ajungă din urmă, cel puțin pe cei care lucrează pe Timișoara”, spune Sorin Grindeanu.

Lucrări la autostradă A1 și centura Timișoarei

Conform sursei citate, Ministrul Transporturilor a mai declarat că lucrările de pe tronsonul lipsă din autostrada A1, Margina – Holdea, sunt în lucru, iar săptămâna viitoare va face o vizită pe șantier. Lucrările la centura de Sud a Timișoarei sunt gata în proporție de 80 la sută, iar varianta de ocolire va fi funcțională la finalul lunii iulie, spune ministrul Sorin Grindeanu.

De asemenea, el a anunțat că a fost deblocată și licitația pentru centura de Vest, iar la drumul de legătură Autostrada A1-Sânandrei situația va fi clarificată în următoarele săptămâni.

Ministrul Grindeanu a mai spus că în vestul țării sunt în derulare investiții de două miliarde de euro.

“Am făcut un total al acestor investiţii şi nu le-am amintit pe toate, din infrastructură, să ştiţi că sunt în valoare de 10 miliarde de lei, deci cam 2 miliarde de euro, dar poate părea mult şi e mult comparativ cu ce s-a întâmplat în istoria ultimilor 35 de ani, dar Timişul, domnule prim-ministru, merită aceste investiţii, pentru că, aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră, se numără printre judeţele care contribuie cel mai mult la PIB-ul României”, a mai spus Grindeanu.

Consiliul Local al Municipiului Lugoj are pe ordinea de zi, a ședinței din 29 aprilie, studiul de fezabilitate pentru proiectul „Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri” . Documentația a fost întocmită de M.B.I. SELF PROJECT S.R.L..

Potrivit proiectului hotărârii, principalele aspecte ale investiției includ construirea a patru blocuri cu locuințe destinate tinerilor, fiecare bloc având 10 apartamente și având un regim de înălțime P+2. Scopul acestui proiect este de a facilita accesul tinerilor în dificultate din comunități marginalizate la locuințe de calitate.

Investiția are o durată estimată de execuție de 14 luni. Această inițiativă este parte a strategiei de dezvoltare durabilă a localității și va contribui la îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru tinerii din Lugoj.

Conform documentației valoarea totală a investiției, inclusiv TVA, este de 27,422,212.88 lei.

Locuințele vor îndeplini standardele NZEB plus, cu un consum de energie primară redus cu cel puțin 20% față de cerințele pentru clădirile cu consum energetic aproape egal cu zero conform orientărilor naționale.

Ce înseamnă NZEB

Conceptul de „NZEB” sau „Nearly Zero Energy Building” (Clădire cu Consum Aproape Zero de Energie), este o directivă europeană care impune standarde ridicate de eficiență energetică pentru clădiri noi.

Criteriile pentru construcția unui NZEB includ:

1. Consum energetic aproape zero: Clădirea trebuie să consume o cantitate foarte mică de energie și să utilizeze în mare parte energie din surse regenerabile.
2. Izolație termică și etanșeitate la aer: Clădirea trebuie să fie bine izolată termic și etanșă la aer pentru a reduce pierderile de energie.
3. Utilizarea eficientă a energiei regenerabile: NZEB ar trebui să utilizeze surse de energie regenerabilă, cum ar fi panouri solare, pompe de căldură etc., pentru a acoperi necesarul energetic.
4. Sisteme eficiente de încălzire, răcire și ventilație: Sistemele din clădire trebuie să fie proiectate pentru a funcționa eficient și a reduce consumul de energie.

Fără covor asfaltic nou pe străzile Lugojului pentru ani buni, de acum încolo. Administrația locală se pregătește pentru o nouă achiziție publică doar pentru plombarea gropilor din asfalt. Claudiu Buciu, consilierul primarului interimar, Bogdan Blidariu, spune că s-a ales această soluție din cauza problemelor existente la rețelele subterane, care trebuie înlocuite în totalitate.

„Până când nu vom rezolva problemele fundamentale ale Lugojului și nu vom schimba rețelele din subteran, nu vom face decât să întreținem drumurile. Adică o să reparăm gropile, așa cum avem și acum procedura în curs și o să începem să reparăm gropile. Covor de asfalt nu turnăm. Lugojul are două mari probleme. Una, rețelele subterane care nu sunt schimbate sau făcute prost și avem avarii pe ele toată ziua. Ați văzut că se sparge tot timpul câte o țeavă, inclusiv pe rețelele așa-zise noi. Și a doua mare problemă este că s-a asfaltat pe piatră publică. Orice asfalt pus peste piatră publică se deteriorează. Deci aruncăm toată ziua bani, să asfaltăm peste piatra cubică. Fosta administrație, în 12 ani, a asfaltat de 25 de milioane de euro. Vedeți și dumneavoastră care e calitatea străzilor. Ar fi iresponsabil să turnăm toată ziua covor de asfalt, doar pentru că dă bine. Nu putem să ne batem joc de banii cetățenilor, sub nicio formă. Mai bine merg acasă decât să fac așa ceva. O să reparăm gropile până când rezolvăm celelalte probleme.”, a afirmat Buciu, la podcastul „Direct la subiect”.

Acesta a mai declarat că administrația locală se află în discuții avansate cu Aquatim, care se pregătește să preia serviciul de furnizare a apei și canalizării din Lugoj și a identificat o sursă de finanțare pentru schimbarea rețelelor și refacerea stației de epurare.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), situația rețelei de drumuri publice în România la 31 decembrie 2023 dezvăluie o lungime totală de 86.388 km. Această rețea este alcătuită din diverse categorii de drumuri, inclusiv drumuri naționale, județene și comunale.

Din totalul rețelei de drumuri, 20,4% (17.677 km) sunt drumuri naționale, 40,6% (35.046 km) sunt drumuri județene și 39% (33.665 km) sunt drumuri comunale. Un aspect semnificativ este reprezentat de starea acestor drumuri, dintre care 26,7% (23.025 km) sunt drumuri pietruite și de pământ.

Detaliind rețeaua de drumuri naționale, 35% (6.189 km) sunt drumuri internaționale, 5,6% (997 km) sunt autostrăzi și 0,4% (70 km) sunt drumuri expres. Dintre acestea, 12,2% (2.161 km) sunt drumuri cu 4 benzi, 1,8% (311 km) sunt drumuri cu 3 benzi și 0,2% (37 km) sunt drumuri cu 6 benzi.

Structura rețelei de drumuri evidențiază că 49,4% (42.692 km) sunt drumuri modernizate, în principal cu îmbrăcăminte asfaltică de tip greu și mijlociu. Totodată, 23,9% (20.671 km) sunt drumuri cu îmbrăcăminte ușoară rutieră, iar 26,7% (23.025 km) rămân drumuri pietruite și de pământ.

Raportul INS mai subliniază că, din totalul drumurilor modernizate, 27,5% au durata de serviciu depășită, la fel și 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte ușoară rutieră.

Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 44,5‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8‰). La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.