Connect with us

Cultură

Ambulanța pentru Monumente intervine pentru salvarea bisericii de lemn de la Jupânești

Publicat

în

Zona Făgetului păstrează azi majoritatea bisericilor de lemn din Banat. Cândva cu sutele, dominând cu turnurile lor peisajele satelor bănăţene, bisericile au dispărut rând pe rând. Unele au fost înlocuite de biserici noi de piatră, altele s-au pierdut odată cu sistematizările austriece, dar multe, prea multe, au dispărut datorită abandonului şi neglijenţei umane. Nicolae Săcară, povesteşte că la sfârşit de secol 19 erau peste 200 de biserici în Banat, în perioada interbelică în jur de 50, iar astăzi în Timiş şi Caraş în jur de 25. În fiecare an, însă, o nouă biserică este periclitată, de foc, de ploi şi zăpezi, de abandon, dar mai ales de restaurări brutale, cu pierderi uriaşe de material original.

Biserica de lemn din Jupâneşti este probabil una dintre cele mai vechi biserici din Banat, ca tipologie de plan, îmbinări şi volumetrie, însă informaţii în ceea ce o priveşte sunt extrem de puţine. Cei câţiva cercetători care s-au aplecat asupra sa, o datează undeva între sfârşit de secol 17 şi început de secol 18, deşi datări precise nu există.

Astăzi regăsim această preţioasă biserică uitată în cimitir, cu acoperişul distrus de ploi şi zăpezi. Oamenii din sat au încercat s-o apere de vijelii cu o prelată uriaşă care a fost spulberată de furtunile dese din această vară. Tocmai de aceea, Ambulanţa pentru Monumente Banat şi-a propus, cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a comunităţii locale, să intervină asupra învelitorii de şindrilă foarte deteriorată, prelungind astfel viaţa monumentului şi pregătindu-l pentru o ulterioară restaurare. Mitropolia Banatului ne pune la dispoziţie materialele de intervenţie (şindrilă, laţi, etc.) în valoare de 3500 de euro. Deposib Expert ne oferă o reducere la substanţa Bochemit cu care vom trata şindrila.

Se caută voluntari

Ambulanţa pentru Monumente Banat face apel la voluntari pentru a salva această frumoasă bisericuţă. Cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a Primăriei Oraşului Făget, vom asigura cazarea şi masa participanţilor. Cei interesaţi să participe,]n perioada 17-24 august, trebuie să-şi aducă încălţăminte de lucru, sac de dormit, lanternă, izopren. Acceptăm şi voluntari pentru o perioadă mai limitată de timp.

Proiectul Ambulanţa pentru Monumente Banat este un proiect cultural finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, din Timbrul de Arhitectură, fiind coordonat de Asociaţia pentru Patrimoniu Activ- PACT, în parteneriat cu Asociaţia Monumentum, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş- Severin, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara.

sursa Ambulanța pentru Monumente Banat

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Se lansează o carte despre viața oamenilor din Margina și Zorani

Publicat

în

O carte despre viața și fenomenul de migrație al oamenilor din două sate de lângă Lugoj, Margina și Zorani, se lansează săptămâna viitoare. Evenimentul este programat pentru ziua de marți, 29 ianuarie, la AMBASADA din Timișoara. Lansarea începe la orele 18:00, acesta fiind primul volum al cărților “Cămine în Mișcare”.

Cartea este proiectul Asociației Prin Banat, care a realizat și site-ul cu același nume. Asociația a pus la cale mai multe evenimente legate de viața oamenilor din aceste sate. Publicația este o punere în tipar a acelor evenimente realizate sub egida Cămine în Mișcare/Moving Fireplaces.

„Pentru a surprinde contextul larg, cultural și socio-economic în care a avut și are loc fenomenul de migrație astăzi, încă de la finalul anului 2017 și începutul lui 2018 a avut loc o mobilizare a metodelor de cercetare istorică, geografică și statistică în zonele extra-urbane ale Banatului. Cartea conține detalii despre proiect și metodologia acestuia, dar și studii privind tipurile de migrație identificate în Banat. Totodată, cartea conține povești de viață ale locuitorilor. Aceștia au fost intervievați în cadrul etapei de cercetare în teren. Veți găsi și o introducere a celor întâmplate la evenimentul principal de la Margina și Zorani – Festivalul Cămine în Mișcare – din toamna trecută. La aceste evenimente publicul a putut să interacționeze cu viața sătenilor din cele două localități”, au explicat reprezentanții Asociația Prin Banat.

Povești de viață

Evenimentele despre care se vorbește în carte au avut loc anul trecut la Margina și Zorani, între 28 și 30 septembrie. Oamenii din cele două sate au văzut piese de teatru, călătorii, povești și plimbări cu căruțele trase de cai. Copiii din cele două sate, peste 100 la număr, au fost angrenați în ateliere creative. La final, aceștia s-au bucurat de un concert special dedicat lor.

„Promovăm storytelling-ul ca o metodă de a aduce oamenii laolaltă. Vă invităm alături de noi la evenimentul de lansare a cărții Cămine în Mișcare. Veți afla poveștile de viață ale locuitorilor din zona Banatului culese de noi, și nu în ultimul rând, povestea acestui proiect”, explică Alexandra Palconi-Sitov, președintele Asociației Prin Banat.

Citiţi mai departe

Cultură

Cu ocazia vizitei în România, Papa Francisc va beatifica și doi episcopi de Lugoj

Publicat

în

Conform unor informații obținute de Radio Europa Liberă, Papa Francisc va beatifica, în timpul vizitei ce o va efectua anul acesta în România, șapte episcopi greco-catolici. Doi dintre aceștia au fost episcopi de Lugoj. Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

Cu toții au fost persecutați și și-au pierdut viața în urma torturilor aplicate de regimul comunist. Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Citiţi mai departe

Cultură

Bustul lui Mihai Viteazul va fi dezvelit la Lugoj cu ocazia Centenarului

Publicat

în

Vineri, 30 noiembrie 2018, ora 12:00 va avea loc dezvelirea Bustului voievodului Mihai Viteazul, amplasat în Parcul Poștei. Realizarea și amplasarea Bustului se înscrie în seria manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Unirii, evidențiind astfel rolul voievodului român în înfăptuirea primei uniri a Principatelor Române din anul 1600. Conform cercetătorilor, marele voievod a poposit, pe 31 octombrie 1600, la Hanul Poștei din Lugoj, edificiu care există și în prezent și în care se află la ora actuală Protopopiatul Ortodox Lugoj.

Bustul a fost amplasat pe un soclu realizat în două trepte, înălțimea totală ajungând la 190 cm. Postamentul a fost realizat din beton armat și placat cu marmură de Vista (bej cu inserții maro). Pe acesta a fost amplasată o plăcuță din bronz cu numele, anul nașterii și al morții. Bustul are înălțimea de 130 cm fiind realizat din bronz și este amplasat cu fața spre strada 20 Decembrie 1989, accesul la monument făcându-se printr-o alee perpendiculară pe trotuarul străzii.

Sculptorul este George Dumitru, născut la Ploiești în 1954. A studiat între 1978-1982 la Academia de Arte Frumoase Iași și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. La ora actuală este profesor la Liceul de Artă din Ploiești. Are numeroase lucrări, atât în țară cât și  în străinătate.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: