De cate ori nu ne-am auzit spunand, in cercul de prieteni sau la serviciu, ca ne-am saturat si ca vrem o tara ca afara? Probabil ca de multe ori. Ba nu merge una, ba nu merge alta, automat ne dorim sa fim intr-o alta tara, cu miere de stup in loc de apa la robinete si cu saltele de plus in loc de asfalt pe strazi, in care sa nu ducem grija zilei de maine.
Cati dintre noi am si facut ceva pentru a transforma Romania in „tara de afara”? Nu Romania, ca suntem mici, dar orasul nostru, cartierul nostru, strada noastra, aleea din fata casei? Cati dintre noi ne-am promis ca vom parca numai regulamentar de fiecare data, dar in 30% din cazuri nu am avut timp sa cautam acel loc de parcare corect? Toti am facut-o, o facem de cateva ori pe saptamana, nu va mai mintiti. 
Incepand cu 2016, eu chiar am schimbat ceva la mine. Am renuntat la „diabeturi”, la mancaruri grase si unsuroase si da, am mai mancat si cate o salata pe ici, pe colo. In trei luni am si slabit ceva ceva, vreo 10 kilograme, bineinteles cu sport si miscare cat mai multa, iar mentalitatea s-a schimbat si ea in bine. Sunt mult mai calm, rad mai mult, analizez totul mai atent inainte sa spun ceva sau sa iau vreo decizie si asta ma ajuta in munca si in viata de zi cu zi.
Ce vreau sa spun este ca, daca vrem sa se schimbe ceva, trebuie sa incepem cu noi. Daca nu facem asta, putem vorbi si discuta si oferi pareri pana ne creste par alb in cap, ca tot degeaba.
