Unul din cele mai importante monumente din Lugoj este „bătaia de joc” a administrației Boldea, de ani de zile. Este vorba despre Câmpia Libertății și obeliscul ridicat aici. În timp ce în alte locuri, astfel de zone sunt protejate și transformate în adevărate obiective turistice, la Lugoj, Câmpia Libertății este lăsată în paragină. Noroc cu animalele care pasc în zonă că, altfel, bălăriile ar fi și mai mari.
Din păcate, pentru Primăria Lugoj, Câmpia Libertății nu înseamnă nimic. Altfel nu se poate explica stare în care a ajuns monumentul. Betonul spart, placa cu numele monumentului dispărută, iar în locul ei o pungă de plastic, îndesată în una din găurile rămase, bălării peste tot de jur împrejurul obeliscului. 
Locul, de la marginea orașului Lugoj, cunoscut sub numele de Câmpia Libertății are o însemnătate aparte în istoria Banatului și a României.
Conform istoricilor, „la Lugoj, centrul politic al românilor bănăţeni, în ziua de 15/27 iunie 1848 s-a desfăşurat o adunare populară la care au participat circa 10.000 de români bănăţeni, ţărani, preoţi, intelectuali şi oameni mai înstăriţi. La adunarea de pe „Câmpul Libertăţii” din Lugoj au fost prezenţi şi revoluţionarii moldoveni Manolache Costache Epureanu, Lascăr Rosetti şi Alecu Ruso. Adunarea l-a ales ca preşedinte al adunării pe Eftimie Murgu, iar ca secretar pe Aloisiu Vlad.
Adunarea Naţională de la Lugoj a adoptat Programul denumit Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat, care prevedea:
Înfiinţarea unei armate populare române prin înarmarea poporului în decurs de şase zile. Să se restituie poporului armele confiscate de oficianţii de stat.
Alegerea lui Murgu drept Căpitan suprem al Ţării Banatului.
Episcopii actuali să fie supuşi Căpitanului suprem al Banatului.
Drepturi politice egale şi pentru români.
Limba română să fie introdusă în toate oficiile de stat ale Ţării Banatului.
Depunerea din scaunele lor a episcopilor sârbi de la Timişoara şi Vârşeţ, şi până la alegerea, prin sinod, a „obişnuitului Mitropolit românesc din Timişoara” şi a episcopului român din Caransebeş, Adunarea numeşte ca vicar general mitropolitan la Timişoara pe Dimitrie Stoichescu alias Petrovici, protopopul Lipovei, iar ca vicar episcopal la Caransebeş pe Ignatie Vuia, protopopul Oraviţei”, arată scriitorul și istoricul Ionel Ciochin.
