FOTO Adevarul

Integrarea Banatului în România după Marea Unire a adus cu sine nu doar acte de entuziasm și unitate, ci și conflicte și suferințe pentru locuitorii regiunii. Mircea Rusnac, istoric bănățean, evidențiază într-un text captivant, pe Istoria Banatului unele dintre episoadele mai puțin cunoscute ale acestei perioade delicate.

Rusnac amintește că încă din 1922, Traian Vuia punea un semn de întrebare asupra unirii, considerând-o o „anexare deghizată”. Acest sentiment era împărtășit nu doar de liderii bănățeni, ci și de populație, care a suferit în urma „despicării” regiunii, conform spuselor lui Sever Bocu. Autoritățile române, așa cum le descrie Rusnac, adoptau un comportament adesea similar cu cel al ocupației militare, în loc să fie reprezentative pentru o unire voluntară.

Le-au luat locomotiva, cu care au ajuns la București

Delegația care a prezentat actul Unirii la București în decembrie 1918 a întâmpinat dificultăți neașteptate. Mircea Rusnac citează dintr-o lucrare pro-unionistă, afirmând că episcopul Iuliu Hossu și ceilalți delegați au fost șocați de atitudinea „regățenilor”, care, inclusiv din cercurile militare, manifestau un interes imperialist față de bunurile din Banat.

Un exemplu concret este rechiziționarea locomotivei „nemțești” cu care veniseră.

„Cu tot entuziasmul ameţitor, episcopul Iuliu a trebuit să constate, contrariat, şi note imperialiste în gândurile despre Ardeal ale unor «regăţeni», mai ales din cercurile militare. Fratele Ioan Hossu, inginerul de căi ferate, care însoţea delegaţia în calitate de şef al gării din Sibiu şi gestionar al trenului, aparţinător unei societăţi pe acţiuni, l-a informat pe episcopul Iuliu şi pe ceilalţi delegaţi, că nu vor mai avea cu ce se întoarce acasă, deoarece le-a fost «rechiziţionată» splendida locomotivă «nemţească» cu care veniseră. Cu o generoasă înţelegere a situaţiei, episcopul Iuliu şi-a consolat fratele pentru această pierdere, sugerându-i s-o considere o altă jertfă pentru Unire.”, arată istoricul.

Un director, trimis de la București, și-a trimis acasă perdelele instituției

Aceste incidente au fost doar începutul. Autoritățile noi din București aduceau cu ele o atitudine similară. În Lugoj, noul director al poștei, un „regățean”, laudă perdelele instituției și exprimă dorința de a le avea acasă. Aceste evenimente au determinat viitorul academician Constantin Daicoviciu să constate diferențele între administrația austro-ungară și cea românească.

„În momentul unirii cu ţara, în Lugoj, ca peste tot în Ardeal şi Banat, s-a efectuat schimbul de administraţii. Astfel, sosit din Bucureşti, noul director al poştei din Lugoj, «regăţean» get-beget, şi-a vizitat instituţia, iar la sfârşit, privind încă o dată cu atenţie în jur, a exclamat: frumoase perdele, să mi le aduceţi acasă!

Aflat în vizită în Banat, Nicolae Iorga a confiscat un automobil

Mentalitatea politicienilor români s-a dovedit a fi distructivă la Conferința de Pace din 1919-1920, unde se pare că unii lideri, cum ar fi Ionel I.C. Brătianu, preferau frontiere care să le avantajeze, indiferent de consecințele pentru Banat. Noile frontiere au fost ratificate în 1923, iar dezaprobarea a fost vocalizată și de ziarele locale.

„Mentalitatea de ocupant a autorităţilor române nu s-a dezminţit nici mai târziu în Banat. Într-atît de convins a fost prim ministrul Nicolae Iorga de acest lucru, încît, după ce a vizitat, în vara anului 1931, Timişoara, în suita regelui Carol al II-lea, a decis să rechiziţioneze pentru guvernul central automobilul Lincoln, cumpărat de localnici pentru nevoile de reprezentare şi protocol ale proaspăt desfiinţatului Directorat al Banatului”, arată Mircea Rusnac.

Așadar, istoria Banatului după Unirea cu România a fost marcată de suferințe, deziluzii și un sentiment de trădare resimțit de locuitori. Aceste detalii, scotocite de Mircea Rusnac, dezvăluie o altă fațetă a perioadei, departe de versiunea oficială prezentată în manualele școlare și lucrările de istorie.

Un teren cu Plan Urbanistic de Zonă (PUZ) aprobat și cu potențial de construcție P+4 este disponibil pentru vânzare în orașul Lugoj, reprezentând o oportunitate imobiliară deosebită. Proprietatea, situată într-un cartier nou, oferă un cadru rezidențial exclusivist și beneficiază de o poziționare strategică.

Conform anunțului de vânzare, terenul are un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 1,4 și un procent de ocupare a terenului (POT) de 40%, ceea ce înseamnă că se pot construi până la 3.339 de metri pătrați. Primăria Lugoj a aprobat un Plan de Acțiune care permite ridicarea unei construcții de până la patru etaje (P+4), oferind potențialilor cumpărători posibilitatea de a exploata la maxim potențialul terenului.

Localizarea privilegiată a proprietății adaugă un plus de valoare, fiind situată la doar 350 de metri de Kaufland, 300 de metri de Altex și 400 de metri de Dedeman. Accesul facil la aceste centre comerciale de renume adaugă un avantaj major, iar proximitatea față de infrastructura urbană, precum și facilitățile disponibile, consolidează atractivitatea terenului.

Terenul dispune de toate utilitățile necesare, inclusiv gaze, apă, curent, asfalt și canalizare, ceea ce face din această proprietate o opțiune ideală pentru dezvoltarea proiectelor rezidențiale sau comerciale.

Proprietarul oferă toate detaliile suplimentare la numărul de telefon 0769430218. O oportunitate imobiliară unică, terenul din Lugoj are un preț de 220.000 de euro.

„1989 – Decembrie roşu” este o producţie realizată din necesitatea de a cunoaşte adevărul despre o epocă nu de mult apusă, despre un eveniment care a schimbat destinul tuturor românilor”, explică Cornel Mihalache şi Răzvan Butaru, realizatorii producţiei difuzate de TVR Info, de luni până vineri, de la ora 23:00.

Revoluţia română ne-a oferit şansa să înţelegem şi să trăim libertatea.  Pentru tinerii care nu au cunoscut ce au însemnat evenimentele din decembrie ‘89, dar și pentru cei care vor să-și reamintească ce reprezintă Revoluţia română în istoria României şi pentru istoria personală a fiecăruia dintre noi, seria documentară ne poartă prin cele mai importante momente ale lui decembrie 1989. De luni până vineri, de la ora 23:00, realizatorii Cornel Mihalache şi Răzvan Butaru propun telespectatorilor TVR Info o cronologie obiectivă a Revoluţiei române, în 15 episoade. Serialul Revoluţiei Române va readuce în actualitate Baricada de la Intercontinental, dar și revoltele de la Timişoara, Iaşi, Arad, Brăila, Buzău, Cluj, Constanţa, Cugir, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Bucureşti.

La 34 de ani de la căderea dictaturii comuniste, evenimentele sângeroase din decembrie 1989, soldate cu peste 1000 de morți si mai mult de 3000 de răniți, rămân încă o rană deschisă pentru România democratică. Rapoartele comisiilor de cercetare, sintezele parchetelor de-a lungul timpului, stenogramele în faţa comisiilor senatoriale, toate documentele de pe site-urile dedicate, multitudinea de interviuri personale din 1997 până astăzi, cărţile şi articolele de presă, catalogate, fişate şi inventariate au constituit o bază solidă pentru demararea proiectului „1989 – Decembrie roşu”.

Diferențele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular și respirator. Această vulnerabilitate afectează cel mai adesea copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, îndeosebi pacienții cu boli pulmonare cronice.

Organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferențele de temperatură, dar aceasta necesită timp. O diferență de 4 grade Celsius este amortizată în 10 până la 12 zile. Diferențele mari de temperatură pot duce la stres termic, afectând capacitatea corpului de a regla temperatura internă.

”O scădere bruscă și semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, așa cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte semnificative asupra corpului uman și poate fi extrem de periculoasă. Printre efecte se numără constricția vaselor de sânge periferice, dar și stresul asupra sistemului cardiovascular. Diferențele mari de temperatură pot pune o presiune suplimentară asupra acestuia. Ceea ce se traduce în creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente. Totodată, respirația poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiții. Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanșat adesea în contextul unei scăderi bruște de temperatură, dar și pe fondul unei scăderii a imunității și creșterea riscului de infecție”, dr. Adra Trușculescu – medic primar pneumolog Spitalul de Boli Infecțioase si Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara

Există mai multe etape prin care trece organismul nostru în perioada de adaptare.

„Această perioadă de adaptare reprezintă un răspuns complex și eficient al organismului la schimbările de temperatură. Astfel, se accelerează metabolismul celular, pentru ca organismul să producă mai multă energie și căldura pentru a compensa scăderea de temperatură. Adaptarea la noile cerințe metabolice poate dura câteva zile. Sistemul imunitar poate fi solicitat, iar adaptarea la schimbările bruște poate necesita o perioadă mai lungă pentru a se consolida. Enzimele implicate în procesele metabolice devin mai active, contribuind la o mai bună reglare a temperaturii, dar și aceasta necesită timp. Respirația poate deveni mai rapidă pentru a compensa schimbările de temperatură, ceea ce îi afectează foarte mult pe pacienții cu boli pulmonare. Cu alte cuvinte, organismul uman are capacitatea de a se adapta la schimbările de temperatură, menținând o temperatură corporală constantă. În cazul scăderii temperaturii, organismul accelerează metabolismul, redistribuie sângele către organele vitale și transpiră mai puțin. În cazul creșterii temperaturii, organismul transpiră mai mult, reduce metabolismul și poate adopta un comportament care să ajute la menținerea temperaturii corporale.

Pacienții cu boli pulmonare pot fi mai afectați de schimbările de temperatură decât persoanele sănătoase. Acest lucru este cauzat de faptul că acești pacienți prezintă dificultăți în respirație, ceea ce le poate face dificilă menținerea temperaturii corporale constante.

În cazul scăderii temperaturii, pacienții cu boli pulmonare pot prezenta simptome precum tremurături, frisoane, amețeli și concentrare redusă. În cazul creșterii temperaturii, pot prezenta simptome precum lipsa de aer (dispnee), tuse, dureri în piept și slăbiciune. Este important ca pacienții cu boli pulmonare cronice să evite să se expună la temperaturi extreme”, spune dr. Adra Trușculescu – medic primar pneumolog Spitalul de Boli Infecțioase si Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara