Consiliul Local Municipal a aprobat modificarea organigramei Casei de Cultură din Lugoj. Conform referatului întocmit de inițiatorul proiectului, primarul Claudiu Buciu, s-au redus opt posturi vacante.

„Modificarea ce se impune a fi făcută presupune reducerea a 8 posturi vacante din cadrul instituției publice de cultură, justificată prin faptul că:

– o parte din personalul care a ocupat aceste posturi (1 muncitor calificat-electrician, 1 muncitor calificat-instalator și 1 muncitor necalificat) a fost transferat în interesul serviciului la Serviciul de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al primarului, preluând și atribuțiile care le aveau;
– 2 posturi de corepetitor(S), grad debutant, nu au fost ocupate deloc;
– 1 post administrator – atribuții ce vor fi delegate prin fișa postului altui salariat;
-1 post muncitor calificat – lăcătuș mecanic și 1 post îngrijitor -atribuții care vor fi preluate de personalul existent din cadrul Serviciului de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului”, se arată în referat.

Casa de Cultură din Lugoj rămâne, în continuare ca entitate cu conducere proprie: un director și nouă angajați.

Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.

Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.

În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.

Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara,  Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.

Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.

Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.

Biblioteca Municipală din Lugoj își adaugă numele unui poet român la titulatură. Evenimentul va coincide cu împlinirea a 70 de ani de activitate a bibliotecii lugojene, aniversare ce are în curând. Deocamdată nu s-a ales numele poetului care va fi adăugat la denumirea instituției, reprezentanții bibliotecii scoțând ideea la dezbatere publică.

„Dorim să inițiem o dezbatere publică la care îi invităm pe lugojeni și nu numai să participe și să ne sugereze un nume pentru Biblioteca Municipală Lugoj, aflată la ceas aniversar în anul 2021. Noi venim cu o propunere: Biblioteca Municipală Lugoj – Lucian Blaga, dar vom ține cont de propunerile voastre. Așteptăm propuneri, argumente, pentru a găsi împreună un nume reprezentativ pentru o instituție de cultură”, a scris directoarea bibliotecii, Henrieta Szabo, într-o postare pe Facebook.

Biblioteca din Lugoj funcționează de la 1951 și este locul din care lugojenii își pot împrumuta cărți din toate domeniile de interes.