FOTO ziarulactualitatea.ro

Convocați în ședință extraordinară o parte din consilierii locali au girat încă un tun al administrației Boldea. Peste 100 de mii de euro au fost alocați astăzi pentru reparații la SPA. Asta cu toate că bazinul acoperit nu a funcționat nicio zi, după ce a fost inaugurat în campania electorală din 2016, cu sobor de preoți și dansatori de la Ansamblul Lugojeana.

În urma expertize comandate de primărie, s-a constatat că e necesar să se execute următoarele lucrări: refacerea pereților camerei tehnice, izolare centrală termică, realizare acces la curtea tehnică, montarea de pardoseli antiderapante.

În privința pardoselii, s-a constatat că gresia folosită în sala bazinelor nu este antiderapantă, ceea ce ar putea duce la accidente grave. Soluția sugerată de experți a fost aplicarea unei folii antiderapante peste gresie.

Cele două proiecte au fost respinse la ultima ședință, de la sfârșitul lunii trecute. La fel se întâmpla și astăzi, mai ales că din tabăra consilierilor PSD a lipsit Marius Baboniu. În felul acesta, Francisc Boldea nu avea suficiente voturi să treacă cele două proiecte. Surprinzător, astăzi, Francisc Boldea a obținut sprijinul consilierilor PMP: Liviu Brîndușoni și Daniela Rusu, care i-au asigurat voturile necesare, pe lângă cele venite din partea consilierilor PSD, pentru aprobarea alocării celor 100.000 de mii de euro pentru reparațiile de la SPA.

Claudiu Buciu, candidatul PNL la Primăria Lugoj, vede ca prioritate pentru municipiul de pe Timiș găsirea unor soluții pentru a-i face pe tineri să rămână în oraș. Buciu spune că Primăria trebuie să-și construiască o strategie pentru a asigura tinerilor alte condiții în viitor.

„Majoritatea tinerilor migrează spre Timișoara.  Noi nu mai suntem atractivi nici pentru tinerii din jurul Lugojului sau din Făget. Toți merg spre Timișoara, pentru că veniturile sunt mai mari, serviciile medicale sunt mai bune, infrastructura este mai bună, accesul la cultură este mai bun. Noi suntem deficitari la toate aceste aspect și atunci oamenii fug de Lugoj. Primăria ar trebui să construiască mai mult pentru tinerii care vor să rămână în Lugoj și pentru tinerii care vor să se reloce în Lugoj, care să se întrețină singuri și să poată să trăiască din salariile pe care le câștigă în oraș. Majoritatea pleacă pentru că veniturile sunt mici”, arată Claudiu Buciu.

Candidatul PNL consideră că există soluții ca veniturile lugojenilor care lucrează în fabricile din oraș să crească, însă ca acest lucru să se realizeze e necesar și sprijinul administrației locale.

„Lugojul în ultimii trei ani a pierdut peste 2.000 de locuri de muncă, ceea ce este foarte mult pentru noi. Nu avem personal calificat pentru job-uri foarte bine plătite. Din păcate, avem personal pentru job-uri unde mai mult se pregătesc la locul de muncă angajații, ceea ce generează venituri medii și mici. Cred că va trebui să punem accentul pe învățământul dual, să încercăm să identificăm care sunt meseriile de care au nevoie investitorii existenți în oraș și să încercăm să le o ferim o baza mai mare de forță de muncă din oraș, din care să aleagă. Este dificil și pentru acești angajatori să aducă forță de muncă și de la 60 de kilometrii. Mai potrivit e să avem noi lugojenii noștri, care să învețe meseriile necesare acestor investitori, încât dânșii să aibă de unde să aleagă, să nu mai cheltuie bani pentru aducerea oamenilor din alte locuri, iar diminuarea costurilor operaționale să ducă și la creșterea salariilor”, spune Buciu.

Candidatul PNL Lugoj la funcția de primar spune că proiectele pentru tineri vor fi una din prioritățile administrației pe care o va conduce, când va ajunge primar. Claudiu Buciu a anunțat că din 27 august își va lansa programul pentru primărie, care va cuprinde și o serie de proiecte pentru atragerea tinerilor să se stabilească în Lugoj.

Bienala Națională de Arhitectură, din 2018, prezintă și proiectul unui tânăr arhitect lugojean, pentru reabilitarea centrului cultural al orașului Lugoj. Este vorba despre lucrarea lugojencei Patricia Murar care abordează o problemă  revitalizării zonei centrale de pe malul stâng al râului Timiș și valorificarea patrimoniului construit cu caracter cultural al perioadei comuniste aflat în continuă stare de degradare.

„Situl este valoros prin amplasare și vecinatăți, Casa de Cultură prin identitate și apartenență (la o serie de astfel de construcții ce au fost ridicate în toată România din 1964 până în 1978), Clubul Copiilor prin influența în crearea personalității tinerilor lugojeni. Aceste trei ”entități” vor deveni polii noului centru cultural care împreună cu amenajarea la nivel urban a platoului și modernizarea clădirii existente vor transforma situl dintr-un loc negativ, fără valoare, într-un atractor urban.
Pornind de la necesitatea dezvoltării vieții socio – culturale, revigorării zonei centrale și rezolvării problemei spațiului alocat Clubului Copiilor, se propune o soluție de arhitectură care să răspundă necesităților mecanismului creat spre a rezolva o parte din problemele urbane, culturale, educative și sociale ale orașului. Conlucrarea mai multor instituții conectate prin cultura este punctul de plecare al acestui mecanism ce se materializează prin construirea unui centru cultural în inima orașului, care să funcționeze ca atractor urban revitalizând zona centrală”, arată Patricia Murar în prezentarea proiectului său.

Rezolvarea propusă se dezvoltă pe trei paliere diferite.

„La nivel de clădire – Modernizarea Casei de Cultură a Sindicatelor presupune reabilitarea și deschiderea spre comunitate prin introducerea unor funcțiuni publice. Cu intervenții minime asupra clădirii au fost rezolvate disfuncționalitățile identificate, create spații pentru a fi valorificate prin închiriere și pentru activitățile existente ale instituției. Obiectivul acestei direcții este transformarea clădirii dintr-o prezență îmbătrânită, fără implicare în viața socială, într-una activă, ce trăiește prin pulsul comunității. La nivel urban și social – Intervențiile rezolvă disfunționalitațile circulațiilor prin resetarea unor relații existente și crearea altora noi. Platoul e amenajat în relație cu pietonala existentă, traficul fiind redus. Zona centrală devine una de tip piațetă dedicată pietonilor, amenajată cu locuri de stat ce favorizează acumularea de persoane, insule verzi și pelicule de apă, o zonă cu scenă pentru evenimentele culturale în aer liber.
La nivel cultural – educativ – Pe langă metamorfoza clădirii existente au fost proiectate spații noi destinate Clubului copiilor, urmărindu-se tipologiile învățământului nonformal. Spațiile sunt flexibile, astfel încât procesul de învățare să aducă împreună copii și adulți cu pasiuni comune, într-un cadru creativ, sub supravegherea profesorilor.
La nivel volumetric- Suprafețele propuse nu schimbă caracterul clădirii existente (fiind îngropate în piațeta creată, cu normele de iluminare, ventilare și confort psihologic asigurate), ci îi subliniază importanța la nivel urban și de reper în memoria colectivă a comunității”m arată tânăra arhitectă în prezentarea sa.

În prezent, centrul orașului Lugoj arată dezolant, iar administrația Boldea vine cu tot felul de soluții năstrușnice. Ba construirea unui pod, lângă actualul Pod de Fier, ba un sens giratoriu lângă pod etc. Oricum, toate acestea sunt la stadiul de povești, nefiind nimic concretizat până în prezent.

SURSĂ text/foto/video –Bienala Națională de Arhitectură ediția a XIII-a, 2018