Connect with us

Administrație

Deponeul de la Ghizela a distrus viața mai multor sate din zonă: “Miroase mai rău decât veceul”

Publicat

în

În urmă cu mai bine de 10 ani, locuitorii satului Covaci din judeţul Timiş s-au legat cu lanţuri în faţa Prefecturii Timiş, pentru a se opune construirii deponeului ecologic la ei în sat, arată adevărul.ro. În final a fost aleasă localitatea Ghizela, oamenilor de aici promiţându-li-se investiţii în apă, canalizare, drumuri, apă curentă şi locuri de muncă.

RETIM

În 2011, deponeul de la Ghizela a fost inaugurat şi aici a început colectarea deşeurilor din tot judeţul. Acum, deponeul se extinde cu încă o celulă, iar cei care circulă pe autostrada A1 resimt mirosul atunci când trec prin zona localităţii Ghizela. Mulţi dintre şoferii aflaţi în tranzit nici măcar nu ştiu de unde vine acest miros.

Surprinzător, în Ghizela mirosul de gunoi nu este unul persistent. Potrivit localnicilor, mirosul se resimte puternic doar în anumite zile, când bate vântul. „Cum să fie? Miroase când bate vântul. Noi  suntem mai feriţi, dar în partea cealaltă miroase mai tare. Ce putem face noi?“, a declarat Anton Egon, localnic din Ghizela.

Autoliv angajează!

În privinţa dezvoltării comunei, bărbatul susţine că nu s-a schimbat nimic. „Atât, că pute, şi cu aia rămânem în continuare“, a spus bărbatul. „E jale. E groaznic. Când bate vântul se simte cel mai tare. Nu avem ce să facem. Miroase mai rău decât veceul. E de nedescris. S-au promis multe, dar degeaba“, a declarat un alt bărbat din localitate. Tiberiu Fekete este unul dintre localnicii din Ghizela care susţine că nu simte niciodată miros de gunoi. Ştie, însă, că în localităţile învecinate (Şanoviţa, Belinţ şi Chizătău) sunt probleme mari cu mirosul. 

„Miroase a ceapă stricată“

Cristina locuieşte în Şanoviţa, sat aparţinător comunei Ghizela şi apropiat de deponeul ecologic. Tânăra susţine că mirosul pe care îl resimte, în special înainte de ploaie, este groaznic. „Miroase foarte tare, în fiecare zi, mai ales seara şi când dă să plouă. E groaznic. Miroase a ceapă stricată“, susţine tânăra, potrivit căreia doar o parte dintre promisiunile făcute atunci când s-a construit deponeul au fost îndeplinite.

„Părinţii, bunicii noştri nu au ştiut pentru ce semnează. Au spus că o să fie apa gratis, gunoiul gratis. Apa se plăteşte, gunoiul se plăteşte. Totul se plăteşte“, susţine tânăra, potrivit căreia apa curentă este funcţională în Şanoviţa, dar canalizarea, nu. În privinţa drumurilor din localitate, încă sunt străzi de piatră sau la care se lucrează acum. Cristina susţine că promisiunea referitoare la crearea unor noi locuri de muncă pentru locuitorii din Şanoviţa a fost onorată, dar salarile sunt de mizerie, ambii săi părinţi lucrând la deponeu, pe salariul minim pe economie: „Salariile sunt foarte mici. E bătaie de joc“.

Maria lucrează în Şanoviţa, dar locuieşte în Belinţ. Tânăra susţine că nici în Şanoviţa nu miroase atât de tare ca în Belinţ. „Noi cred că suntem cei mai afectaţi. E teroare. Ţi se întoarce stomacul pe dos. Nu poţi să deschizi un geam. Să îşi ia primarul groapa de gunoi şi să şi-o bage în… curte“, spune Maria.

Ce spun autorităţile

Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, proprietarul deponeului ecologic de la Ghizela, caută soluţii de reducere a mirosului în localităţile din apropiere. Potrivit preşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, investiţiile pentru reducerea poluării olfactive sunt în derulare. „Nu vom putea discuta de îndepartarea în totalitate a mirosului, dar discutăm de investiţii privind staţia de levigat, care preia levigatul şi îl prelucrează. Sperăm şi ca prin investiţia de 200.000 de euro în filtrele de aer să rezolvăm în mare parte problema mirosului din zonă“, a declarat Dobra.

„A fost o discuţie din ce am înţeles vizavi de apa gratis, dar din păcate aşa a fost să fie. Numulţumirea mea e că ar fi trebuit să găsim o variantă. Din punct de vedere financiar ar trebui să fim o comună protejată. Tot judeţul depozitează. Avantajele sunt foarte mici. Eu nu am fost primar atunci, domnul preşedinte (n.r. – preşedintele CJ) nu a fost atunci. Soarta ne-a găsit. Pe ajutor social nu avem nicio persoană. Avem cea mai mare plantaţie de alun din România, realizată de investitori italieni, şi angajează pe bandă rulantă“, a declarat şi Mircea Mirean (PNL), primarul comunei Ghizela.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Bogdan Blidariu: „Proiectele europene nu vor fi afectate de demisiile noastre”

Publicat

în

Demisiile recente din executivul lugojean au stârnit îngrijorări cu privire la impactul asupra proiectelor europene aflate în derulare. Călin Dobra, președintele PSD Lugoj și câștigător al alegerilor pentru funcția de primar, a acuzat în repetate rânduri liberalii că prin aceste act încearcă să blocheze activitatea administrației locale.

Primarul interimar al Lugojului, Bogdan Blidariu, a declarat pentru Lugojeanul.ro că nu există disfuncționalități în derularea proiectelor.

„Vă asigur că nu va exista absolut nicio disfuncționalitate în activitatea Primăriei, va fi o predare rapidă și responsabilă. În cazul licitației la spital cât și în cea de la Podul de Fier, s-au mai cerut câteva lămuriri și documente de la ofertanți, așa cum știți deja sunt câte doi ofertanți la fiecare obiectiv. Ofertele se află în evaluare tehnică, probabil care se va încheia în scurt timp, după care se va trece la evaluarea financiară”, a spus Blidariu.

În prima zi după alegeri, Claudu Buciu, consilierul primarului interimar a anunțat că, atât el cât și Bogdan Blidariu, dar și alți liberali din administrația lugojeană își vor da demisiile începând cu 1 iulie, pentru a lăsa locul echipe PSD, care a câștigat alegerile.

 

 

RETIM

Citiţi mai departe

Administrație

Nu toți șefii din administrația locală îi urmează pe Buciu și Blidariu. Cine sunt cei care nu vor să plece cu demisie

Publicat

în

În timp ce Claudiu Buciu și Bogdan Blidariu și-au dat demisia din funcțiile lor în administrația lugojeană, nu toți șefii locali urmează exemplul lor. Printre cei care au decis să își continue activitatea se numără Ilie Petrovici, directorul Casei de Cultură.

„Eu am un contract de 4 ani. Am dat examen pentru noua instituție care a fost reorganizată anul acesta. Nu pot să confirm așa ceva. Nu mi-a trecut prin minte să demisionez. Am 17 ani de experiență în administrație și am urmat întotdeauna calea profesionalismului. Deci eu îmi voi face treaba ca și până acum. O să vedem ce dorințe sau așteptări sunt, dar eu vorbesc despre partea profesională”, spune Ilie Petrovici.

Anca Micșa-Oprea city-managerul Lugojului nu vede normală plecare prin demisie, acum. Doar că în cazul ei, legea o obligă să renunțe la funcție.

„Legea prevede că se încheie contractul de management între primar și administratorul public pe durată determinată, durata acestuia neputând depăși mandatul primarului în timpul căruia a fost numit. Astfel, dacă mandatul lui Bogdan se termină prin demisie, și contractul meu se încheie automat. Eu nu mi-aș fi dat demisia, mi se pare normal să faci o predare corespunzătoare. Ai făcut parte dintr-o echipă care a pierdut, dar mi se pare normal să faci tot ce ține de tine pentru a preda mai departe”, spune Micșa.

 

RETIM

Citiţi mai departe

Administrație

Parchetul European începe cercetările în cazul reclamațiilor de fals, de la licitația pentru construcția noului spital din Lugoj

Publicat

în

Proiectul pentru construcția noului spital din Lugoj a intrat în atenția autorităților, după ce s-a descoperit că o asociere de firme a încercat să câștige licitația cu documente false. Claudiu Buciu, managerul proiectului, a declarat că „Curtea de Apel Timișoara a respins definitiv contestația asocierii care a folosit documente false făcută cu privire la decizia noastră de a-i respinge oferta.”

Într-o postare pe Facebook, Buciu a subliniat că, în conformitate cu contractul de finanțare, administrația locală avea obligația de a sesiza organele abilitate pentru a cerceta împrejurările în care au fost comise aceste fapte. „Ceea ce am și făcut,” a spus el.

Ieri, Buciu a fost audiat de EPPO – Biroul Timișoara cu privire la sesizarea depusă de el în calitatea sa de manager al proiectului.

„Am sesizat toate instituțiile europene cu atribuții în a cerceta acest caz, dar și instituțiile naționale obligate să ia măsurile necesare având în vedere că aceste societăți au câștigat deja contracte în România, folosind aceleași documente false,” a adăugat el.

Scandalul a ajuns în Statele Unite

De asemenea, Buciu susține că a informat Departamentul Apărării SUA, care, prin Criminal Investigation Division, a deschis o anchetă cu privire la falsificarea semnăturii doamnei Christine Wormuth, Secretar al Armatei SUA. „Am relatat procurorilor tot ceea ce știu despre faptul că aceste societăți au participat și la alte proceduri pe teritoriul României, în valoare totală de peste 1 miliard de euro, semnând deja contracte de peste 240 milioane de euro, câștigate cu documente false.”

Buciu a evidențiat și cazul contractului semnat cu aceste societăți de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, în valoare de 40 de milioane de euro, fără ca evaluatorii să observe că s-au folosit documente false. „Este cel puțin ciudat că, fiind înștiințat cu privire la această situație, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, nu a trimis nici până în prezent Corpul de Control al Ministerului pentru a verifica situația,” a menționat el.

Municipiul Lugoj cere despăgubiri uriașe

Municipiul Lugoj a inițiat o acțiune în justiție împotriva acestor societăți, solicitând instanțelor să le oblige la plata unor despăgubiri în valoare de peste 300 milioane RON pentru întârzierile cauzate prin depunerea de documente false în cadrul procedurii. „Trebuie să apărăm aceste finanțări de mafia politică, ele fiind singura șansă a României de a se dezvolta durabil,” a concluzionat Buciu.

Spitalul din Lugoj, cu o finanțare de peste 150 de milioane de euro, este printre cele 21 de unități care au semnat contracte prin PNRR . Unele au fost deja licitate și sunt în construcție, unele sunt în proces de selectare a antreprenorului general, iar altele în faza de pregătire a documentației pentru scoaterea la licitație. Potrivit ministerului Sănătății, la sfârșitul lui 2026, cea mai mare parte ar trebui să fie ridicate.

RETIM

Citiţi mai departe

Administrație

Cine sunt politicienii care vor ocupa cele 19 locuri din Consiliul Local Municipal Lugoj

Publicat

în

În urma alegerilor locale din 2024 de la Lugoj, Partidul Social Democrat (PSD) câștigă poziția dominantă în Consiliul Local, obținând 7 mandate de consilieri. Printre cei aleși pe listele PSD se numără Călin Dobra, Oana Tyukodi, Ioan Sima, Florin Subțire, Daniel Jurjescu, Marius Baboniu, Cristian Oros.

Partidul Național Liberal (PNL) se află pe locul al doilea,  având 5 aleși locali. Din partea PNL, consilierii vor fi Claudiu Buciu, Bogdan Blidariu, Adrian Serendan, Mihai Anghel Diana Szucs. Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei), pe locul al treilea, cu 4 consilieri: Erwin Floroni, Daniela Țepeș, Ernestin Vari și Nicolae Savu.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) va avea 2 consilieri locali: Adi Ladislau Szabo și Marius Zănoagă.

În plus, un candidat independent, Daniela Lungu, va completa componența Consiliului Local de la Lugoj. Noul Consiliul local își va intra în drepturi din luna noiembrie.

Voturi obținute:

  1. PSD: 4.417 voturi (29,11%)
  2. PNL: 3.275 voturi (21,58%)
  3. Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei): 2.449 voturi (16,14%)
  4. AUR: 1.602 voturi (10,56%)
  5. D. Lungu (independent): 645 voturi (4,25%)
  6. UDMR: 632 voturi (4,17%)
  7. SOS: 549 voturi (3,62%)
  8. PNCR: 492 voturi (3,24%)
  9. REPER: 406 voturi (2,68%)
  10. C. Sfercoci: 241 voturi (1,59%)
  11. PUSL: 168 voturi (1,11%)
  12. PE: 129 voturi (0,85%)
  13. B. Nistor: 119 voturi (0,78%)
  14. PSR: 49 voturi (0,32%)

RETIM

Citiţi mai departe

Cele mai citite