Connect with us


Administrație

Deponeul de la Ghizela a distrus viața mai multor sate din zonă: “Miroase mai rău decât veceul”

Publicat

în

În urmă cu mai bine de 10 ani, locuitorii satului Covaci din judeţul Timiş s-au legat cu lanţuri în faţa Prefecturii Timiş, pentru a se opune construirii deponeului ecologic la ei în sat, arată adevărul.ro. În final a fost aleasă localitatea Ghizela, oamenilor de aici promiţându-li-se investiţii în apă, canalizare, drumuri, apă curentă şi locuri de muncă.

PMP

În 2011, deponeul de la Ghizela a fost inaugurat şi aici a început colectarea deşeurilor din tot judeţul. Acum, deponeul se extinde cu încă o celulă, iar cei care circulă pe autostrada A1 resimt mirosul atunci când trec prin zona localităţii Ghizela. Mulţi dintre şoferii aflaţi în tranzit nici măcar nu ştiu de unde vine acest miros.

USR

Surprinzător, în Ghizela mirosul de gunoi nu este unul persistent. Potrivit localnicilor, mirosul se resimte puternic doar în anumite zile, când bate vântul. „Cum să fie? Miroase când bate vântul. Noi  suntem mai feriţi, dar în partea cealaltă miroase mai tare. Ce putem face noi?“, a declarat Anton Egon, localnic din Ghizela.

În privinţa dezvoltării comunei, bărbatul susţine că nu s-a schimbat nimic. „Atât, că pute, şi cu aia rămânem în continuare“, a spus bărbatul. „E jale. E groaznic. Când bate vântul se simte cel mai tare. Nu avem ce să facem. Miroase mai rău decât veceul. E de nedescris. S-au promis multe, dar degeaba“, a declarat un alt bărbat din localitate. Tiberiu Fekete este unul dintre localnicii din Ghizela care susţine că nu simte niciodată miros de gunoi. Ştie, însă, că în localităţile învecinate (Şanoviţa, Belinţ şi Chizătău) sunt probleme mari cu mirosul. 

„Miroase a ceapă stricată“

Cristina locuieşte în Şanoviţa, sat aparţinător comunei Ghizela şi apropiat de deponeul ecologic. Tânăra susţine că mirosul pe care îl resimte, în special înainte de ploaie, este groaznic. „Miroase foarte tare, în fiecare zi, mai ales seara şi când dă să plouă. E groaznic. Miroase a ceapă stricată“, susţine tânăra, potrivit căreia doar o parte dintre promisiunile făcute atunci când s-a construit deponeul au fost îndeplinite.

„Părinţii, bunicii noştri nu au ştiut pentru ce semnează. Au spus că o să fie apa gratis, gunoiul gratis. Apa se plăteşte, gunoiul se plăteşte. Totul se plăteşte“, susţine tânăra, potrivit căreia apa curentă este funcţională în Şanoviţa, dar canalizarea, nu. În privinţa drumurilor din localitate, încă sunt străzi de piatră sau la care se lucrează acum. Cristina susţine că promisiunea referitoare la crearea unor noi locuri de muncă pentru locuitorii din Şanoviţa a fost onorată, dar salarile sunt de mizerie, ambii săi părinţi lucrând la deponeu, pe salariul minim pe economie: „Salariile sunt foarte mici. E bătaie de joc“.

Maria lucrează în Şanoviţa, dar locuieşte în Belinţ. Tânăra susţine că nici în Şanoviţa nu miroase atât de tare ca în Belinţ. „Noi cred că suntem cei mai afectaţi. E teroare. Ţi se întoarce stomacul pe dos. Nu poţi să deschizi un geam. Să îşi ia primarul groapa de gunoi şi să şi-o bage în… curte“, spune Maria.

Ce spun autorităţile

Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, proprietarul deponeului ecologic de la Ghizela, caută soluţii de reducere a mirosului în localităţile din apropiere. Potrivit preşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, investiţiile pentru reducerea poluării olfactive sunt în derulare. „Nu vom putea discuta de îndepartarea în totalitate a mirosului, dar discutăm de investiţii privind staţia de levigat, care preia levigatul şi îl prelucrează. Sperăm şi ca prin investiţia de 200.000 de euro în filtrele de aer să rezolvăm în mare parte problema mirosului din zonă“, a declarat Dobra.

„A fost o discuţie din ce am înţeles vizavi de apa gratis, dar din păcate aşa a fost să fie. Numulţumirea mea e că ar fi trebuit să găsim o variantă. Din punct de vedere financiar ar trebui să fim o comună protejată. Tot judeţul depozitează. Avantajele sunt foarte mici. Eu nu am fost primar atunci, domnul preşedinte (n.r. – preşedintele CJ) nu a fost atunci. Soarta ne-a găsit. Pe ajutor social nu avem nicio persoană. Avem cea mai mare plantaţie de alun din România, realizată de investitori italieni, şi angajează pe bandă rulantă“, a declarat şi Mircea Mirean (PNL), primarul comunei Ghizela.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Șapte firme străine se bat pentru a aduce la Lugoj autobuzele electrice de transport public

Publicat

în

Șapte firme din Turcia, Cehia și Germania se bat pentru a aduce la Lugoj, dar și în alte orașe din România autobuze electrice de transport public. Licitația pe care guvernul a organizat-o în aceste zile valorează 180 de milioane de lei, și prevede achiziționarea a 81 de autobuze complet electrice.

Firmele care își doresc să aducă autobuzele electrice în România sunt Anadolu Automobil Rom, BMC Truck & Bus, Temsa Ulasim din Turcia, SOR Libchavy din Cehia, Karsan Otomotiv din Turcia, precum și asocierea formată din Bozankaya Otomotiv din Turcia și SILEO GmbH din Germania. Acestea  au depus oferte pentru vânzarea a 81 autobuze electrice pentru transportului public urban de călători. Autobuzele vor fi operabile în condiții de șes. 

Licitația organizată de Ministerul Lucrărilor Publice a fost estimată 183,13 milioane de lei, fără TVA, și este finanțată prin fonduri europene nerambursabile.

Autobuzele vor deservi orașele Alexandria – 10 (3 stații de încărcare rapidă și 10 stații de încărcare lentă), Brăila – 11 (3 stații de încărcare rapidă și 11 stații de încărcare lentă), Constanța – 21 (5 stații de încărcare rapidă și 21 stații de încărcare lentă), Drobeta Turnu Severin – 3 (1 stație de încărcare rapidă și 3 stații de încărcare lentă), Focșani – 20 (5 stații de încărcare rapidă și 20 stații de încărcare lentă), Lugoj – 9 (3 stații de încărcare rapidă și 9 stații de încărcare lentă), Slobozia – 7 (2 stații de încărcare rapidă și 7 stații de încărcare lentă).

PMP

USR

Citiţi mai departe

Administrație

Recepția la noile blocuri ANL nu poate fi facută din cauza lucărilor prost executate

Publicat

în

bloc-anl-lugoj

FOTO Arhiva

Ultimele blocuri ANL, construite la Lugoj nu pot fi recepționate, din cauza modului în care s-au executat unele lucrări. Primarul Claudiu Buciu spune că s-au descoperit destul de multe probleme.

„Nu se poate face recepția pentru ca lucrarile sunt finalizate dar neconforme. Sunt obiecțiuni legate de: calitatea lucrărilor în spațiile sanitare; calitatea ușilor, se inchid greu sau freaca pardoselile; calitatea parchetului, s-a umflat deja în câteva apartamente; închiderea geamurilor; calitatea zugrăvelilor. De asemenea, din cauza faptului ca Primăria nu a reușit să rezolve problema racordului la gaz și energie electrică, nu se pot pune în funcțiune centralele termice”, spune Buciu.

Primarul Lugojului spune că astăzi va avea o întâlnire cu responsabilii din Primărie, pentru a afla de ce nu s-a realizat racordul la gaz.

PMP

USR

Citiţi mai departe

Administrație

Primarul Buciu vrea o activitate mai eficientă în Primăria Lugoj. Instituția se reorganizează

Publicat

în

Momentan niciun angajat din Primăria Lugoj nu va fi dat afară. Primarul Claudiu Buciu spune că în momentul de față se evaluează activitatea fiecărui funcționar, după care se va face o reorganizare a structurilor pentru eficientizarea activității.

„În prezent suntem în curs de evaluare a activităților zilnice ale angajaților din primărie. Apoi vom testa toți angajații. Doar după aceea vom regândi structurile interne și necesarul de personal. Nu este doar o decizie legată de personal ci și de eficientizarea modului cum sunt organizate structurile interne ale primăriei”, a declarat primarul Lugojului.

PMP

USR

Citiţi mai departe

Pro

Publicitate

Cele mai citite