Corupția este un fenomen complex, cu dimensiuni economice, sociale, politice și culturale. Studiul realizat în Lugoj și-a propus să facă o analiză detaliată a percepției asupra corupției în cadrul Primăriei Lugoj, examinând prin aplicarea unor metode calitative și cantitative atât perspectiva cetățenilor, cât și a funcționarilor publici. S-a putut face o distincție între perspectiva cetățenilor și cea a funcționarilor în urma analizei rezultatelor chestionarului combinate cu intervențiile din interviurile cu funcționarii publici, și s-a ajuns la o analiză mai nuanțată a modului în care sunt percepute serviciile din primărie prin luarea în considerare a divergențelor și convergențelor în explicațiile despre cum funcționează această instituție.
În urma aplicării anonime a chestionarului, a rezultat că percepția generală este mai degrabă una negativă, cetățenii fiind mai degrabă nemulțumiți de modul de organizare și operare a serviciilor publice. Acest lucru a fost susținut și de funcționarii publici intervievați care văd neajunsuri importante în resursa umană existentă și simt nevoia eficientizării serviciilor și profesionalizării angajaților. 
Parte dintre cetățenii care au răspuns în cadrul sondajului văd corupția ca un fenomen cronicizat la nivelul instituțiilor publice, și totodată ca pe un vocabular general pentru a se referi la lipsa de eficiență nu doar de integritate. Există o tendință generală de a considera că corupția nu este suficient depistată și sancționată în țară, ceea ce duce la un grad de încredere scăzut în capacitatea instituțiilor publice de a stopa fenomenul corupției. Mulți dintre respondenți asociază cel mai adesea corupția din primărie cu personal care necesită o durată îndelungată de rezolvare a unor probleme. Funcționarii publici confirmă faptul că soluționarea unor cereri durează un timp îndelungat, atribuind însă acest lucru lipsei de personal sau de competențe profesionale Astfel, se creează un cerc vicios, în care orice forme de ineficiență birocratică sunt explicate în limbajul corupției de către cetățeni ce le interpretează fie ca invitație la mită, fie ca o consecință a unor angajări ilegitime. În lipsa unor schimbări radicale și dată fiind folosirea vocabularului corupției ca un termen general pentru orice tip de nemulțumire, schimbările de percepție vor apărea foarte greu fiind necesare măsuri nu doar de eliminare a corupției ci și de eficientizare a serviciilor și de a face cât mai transparent modul de a opera al instituției.
Concluzia principală a raportului este că termenul corupție a devenit un termen umbrelă pentru a desemna atât lipsa de integritate,
cât și lipsa de profesionalism și competență în oferirea de servicii publice fiind direct corelat cu satisfacția în privința serviciilor
publice. Acest lucru sugerează că nu este de ajuns implementarea unor măsuri care să se adreseze identificării de acte corupte per se
(e.g. primirea de mită pentru a livra un serviciu public) fiind necesare o serie de măsuri coroborate care să ducă la îmbunătățirea
serviciilor publice și la o mai atentă și activă implicare a cetățenilor în elaborarea și livrarea acestora. Este necesar a se sublinia că rolul acestei anchete sociologice nu a fost de a valida dacă ceea ce percep cetățenii este și adevărat în practică sau de a nominaliza cazuri specifice de corupție, un astfel de demers necesitând alte canale de investigare. Rezultatele acestei cercetări trebuie privite mai degrabă ca o reflecție a imaginii primăriei în ochii cetățenilor și a experienței acestora cu diverse servicii publice și funcționarii care le oferă. În același timp, ar trebui evitat a privi o astfel de percepție doar ca ”o etichetare din inerție”, oamenii fiind obișnuiți să atribuie cu ușurință această etichetă, chiar dacă e foarte posibil să fie lipsită de adevăr. Ceea ce relevă această anchetă este că primăria va trebui să depună eforturi susținute de îmbunătățire a imaginii și a serviciilor oferite și să adopte o comunicare mai deschisă cu cetățenii în care să urmărească o transparentizare a modului său de funcționare. Rezultatele studiului vor fi folosite pentru elaborarea unor măsuri concrete pentru a preveni corupția și a unor modalități de
monitorizare a aplicării acestora, dar și a unor schimbări de imagine care să reducă nivelul crescut al percepției corupției.
Orașul e al tău. Primăria e a ta. Primăria se implică. Pentru un oraș fără corupție.
Articol realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacității analitice a Municipiului Lugoj prin creșterea transparenței, eticii și
integrității referitoare la prevenirea corupției”/ Cod MySMIS 151977/ Cod SIPOCA 1102 finanțat prin Programul Operaţional Capacitate
Administrativă 2014 – 2020.
