Connect with us


Lugoj

CSS Lugoj, implicat in scandalul national al alegerilor presedintelui Federatiei Romane de Fotbal

Publicat

în

casa fotbalului frf scandal css lugoj alegeri presedinte burleanuCȘS Lugoj, clubul școlar al municipiului de pe Timiș, este implicat într-un scandal de proporții ce privește alegerile pentru șefia Federației Române de Fotbal, despre care președintele AJF Giurgiu spune că au fost măsluite. La acuzele lui Viorel Leșeanu, care a contestat în instanţă alegerile din 5 martie, motivând contestația prin prezenţa la vot a reprezentanţilor cluburilor de drept public şi a unor conducători care, conform Statutului, s-ar fi aflat în imposibilitatea de a-şi reprezenta cluburile, Tribunalul Municipiului București nu a validat ieri președinția FRF, amânând cauza pentru 6 mai.

„Tribunalul Bucureşti a luat act de contestaţia făcută de AJF Giurgiu şi nu a validat noua conducere a Federaţiei. Instanţa a fixat un nou termen pentru 6 mai. „Instanţa a luat act că există o problemă şi nu a certificat actuala conducere a FRF. Ceea ce trebuie subliniat este că, timp de o lună, Federaţia nu va avea conducere. Pe 6 mai a fost fixat un termen pentru dezbatere”, a precizat avocatul Adrian Raţiu, reprezentantul AJF Giurgiu”, scrie Prosport, care arată că pe lista prezentată a cluburilor incompatibile spre a vota se află și numele CȘS Lugoj, alături de alte 23 de cluburi.

Unul dintre reprezentanţii de AJF care a votat la alegerile din 5 martie explică situaţia complicată în care UEFA a pus cluburile de drept public din România: „Nu înţeleg de ce înaintea alegerilor nu s-a făcut o Adunare Generală prin care să fie şters acest articol din ROAF. S-a introdus un articol care mai mult ne-a încurcat, pentru că, nu uitaţi ceva foarte important, noi am rămas în continuare cluburi afiliate FRF şi jucăm în competiţii organizate de Federaţie. E imposibil ca LPS-urile sau CŞS-urile să aibă altă încadrare juridică, pentru că legea civilă nu permite acest lucru. Este încă un episod din serialul în care legile sportive se bat cap în cap cu legile civile”, a spus pentru ProSport Marius Cociu, reprezentantul LPS Banatul.

Federaţia Română de Fotbal a publicat pe site-ul oficial un punct de vedere legat de decizia de ieri a Tribunalului Municipiului Bucureşti. „Ca urmare a decizie Tribunalului Municipiului Bucureşti de astăzi, dar mai ales ca reacţie la speculaţiile privind efectele ei precizăm: instanța a luat act că există o cerere de intervenție, nu „o problemă”, cum dezinformează reprezentantul legal al AJF Giurgiu; s-a pronunțat o amânare pentru a se lua la cunoștință de cererea de intervenție; nu s-au purtat discuții suplimentare, nu s-a pus în discuție legitimitatea conducerii FRF, valabilitatea alegerilor sau orice alte chestiuni de natură juridică; nu a fost vorba de o certificare a conducerii FRF;

La fiecare cerere de înscriere a organelor de conducere FRF de pînă acum au existat astfel de cereri de intervenție. Ele au tergiversat înregistrările respective, dar nu au avut efecte juridice; până în prezent, FRF a avut conducere, astfel că are și în continuare; domnul Gino Iorgulescu nu poate fi președintele FRF „până pe 6 mai”, pentru că președintele FRF este Răzvan Burleanu”.lugojeanul-news-everywhere,-everytime-banner

1 Comment

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

Timișul are nevoie de un program coerent de guvernare locală

Publicat

în

Dragi prieteni,

Prea mult timp județul Timiș a fost condus în mod haotic, fară o direcție clară, fară programe și proiecte care să ridice județul la nivelul la care merită să fie. Centralizarea excesivă, lipsa dialogului cu primarii, anunțarea de proiecte majore, dar care sunt deocamdată doar pe hârtie, procesul de izolare, nu doar față de București, ci mai ales față de Bruxelles, au făcut ca Timișul să lipsească din zona elevată a județelor României. Nu există o strategie unitară a județului, nu există un program concret de atragere de investitori, nu avem un proiect județean de dezvoltare a turismului, zona învățământului este departe de ceea ce ar trebui să fie. La fel și cea medicală. În ceea ce privește infrastructura e nevoie de multe și mari completări.

Împreună cu peste 40 de primari din Grupul de Reforma în Administrația Locală, un ONG apolitic ce include primari din întreg județul Timiș, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, cu cadre didactice din mediul universitar am elaborat un document programatic pentru următorii 4 ani, un program de guvernare locală pe care l-am intitulat „Timisul la nivel european”

Este planul oamenilor gospodari din acest județ. Este ceea ce își doresc timișenii.

Unul dintre principalele puncte ale acestui program îl reprezintă înființarea unui Fond Județean de Investiții. Prin acest fond vor fi ajutați primarii, indiferent de apartenența lor politică, să obțină proiecte cu finanțare europeană. Practic, este instrumentul primarilor gospodari care aduc fonduri europene în comunele și orașele lor.

Pentru o mai bună coordonare cu mediul de afaceri din județ, vom crea un Consiliu de Strategie și Consiliere Economică format dintr-o echipă de specialiști care va pune la aceeași masă reprezentanți ai Consiliului Județean Timiș, oameni de afaceri și mediul universitar.

Totodată, îmi propun să creștem calitatea vieții pentru timișeni.  Am în vedere 5 subdirecții, respectiv: sănătate la standarde europene, prin ridicarea unui spital regional, construirea mai multor baze sportive, a unei piste de biciclete care să lege Timișoara de Sânnicolau Mare până la vama Cenad, dar și drumul vinului care să deschidă spre explorare zone sălbatice din Timiș, care să unească Buziasul, respectiv Dealul Silagiului cu Timișoara. Nu în ultimul rand, vom realiza ceea ce am numit autostrada de biciclete, o conexiune pentru toate comunele periurbane.

În programul de guvernare locală mi-am propus să asigur bunăstarea durabilă pentru mediul rural, care urmărește reducerea decalajului dintre comune și orașe prin finanțarea racordării gospodăriilor la infrastructura de transport, susținerea investițiilor în agricultură, susținerea educației și rezolvarea problematicii fondului funciar.

Cel mai important punct al programului de guvernare locală este atragerea de fonduri europene. De mai bine de 16 ani sunt expert european, membru în Comitetul European al Regiunilor. Am expertiza și experiența necesare atragerii de fonduri europene, iar acest lucru se poate vedea cel mai bine la Dudestii Noi, comuna pe care am condus-o din 2004. Astfel, vom înființă o bancă de proiecte europene care nu doar ca va realiza proiecte pentru Consiliul Judetean Timiș, ci îi va ajuta si pe primarii din Timiș să le realizeze. Un alt punct al Programului de Guvernare locală îl reprezintă înființarea unei platforme e-timiș, care va urmări digitalizarea serviciilor publice. Nu în ultimul rând, vreau să încurajez investițiile în energia verde, în industrii nepoluante. Vreau nu doar să păstrez fondul forestier al județului, ci să și înființez păduri de protecție urbana. De aceea, garantez protecția mediului și voi respecta pactul verde european.

Alin Nica, candidat la Presedinția Consiliului Județean Timiș

Codul de mandatar financiar al PNL Timis este 21200012.

Citiţi mai departe

Lugoj

FOTO Magazinul Dedeman din Lugoj s-a deschis pentru cumpărători

Publicat

în

Fără tăieri de panglică sau speech-uri de campanie, magazinul Dedeman din Lugoj s-a deschis în sfârșit pentru clienți. Vineri dimineața, în jurul orei 8, câteva zeci de lugojeni au fost primii clienți ai noului magazin de bricolaj de pe strada Timișorii. Interiorul magazinului arată exact ca oricare alt Dedeman din România. Clienții au la dispoziție mai multe tipuri de cărucioare, în funcție de materialele de construcții sau alte produse pe care le pot achiziționa din incinta punctului comercial. 

Lucrările la magazin au început la finalul lui martie, astfel că timpul în care s-a ridicat locația a fost de cinci luni. Complexul comercial, care se întinde în total pe 35.000 mp, cuprinde o construcţie principală reprezentând un magazin pentru vânzare materiale de construcţii precum: cărămizi, saci de ciment, blocuri ceramice, gresie ceramică, profile metalice, ţevi, tablă, plase sudate, placi gips carton, polistiren, vata minerală, lacuri şi vopsele, adezivi, dar şi alte produse pentru amenajări interioare.

În cadrul construcţiei realizate sunt delimitate diferitele zone funcţionale: spaţiu de primire clienţi, spaţiu de vanzare-depozitare, spaţii de primire, sortare, depozitare marfă, birouri administraţie, dotări sanitare pentru personal şi public, vestiare, funcţiuni complementare anexe (centrala termică, centrala de ventilare, tablou electric general, etc.). 

Există şi o zonă în care se va amenaja o grădină, tip seră, cuprinzând zona de vânzare produse de grădinărit. Pentru fluidizarea traficului, pe strada Timișorii a fost construit un sens giratoriu cu două benzi.

Citiţi mai departe

Lugoj

Deponeul în care ajung gunoaiele din Lugoj, subiect într-o investigație de presă cu rezultate șocante

Publicat

în

Jurnaliștii de investigație de la Recorder, unul dintre cele mai de succes proiecte independente de presă din România, au scris un material amplu despre dezastrul de la deponeul de la Ghizela, locul în care ajung gunoaiele din Lugoj și din restul județului Timiș. Conform materialului, la Ghizela situația este scăpată de sub control, materialele dăunătoare strânse aici ajungând în râul Timiș, sub formă de levigat, o substanță toxică ce poate avea efecte catastrofale asupra cursului de apă.

Potrivit Recorder, În depozitul de deșeuri de la Ghizela ajung anual peste 225.000 de tone de gunoaie, colectate din tot județul Timiș. Este o cantitate dublă față de cea pentru care a fost proiectat deponeul, inaugurat în 2011 cu pretenția că respectă toate normele europene în domeniu.

Aceste norme vorbesc în primul rând despre gestionarea corectă a levigatului, adică a lichidului rezultat din fermentarea gunoaielor depozitate. Este o substanță extrem de toxică, motiv pentru care groapa de gunoi a fost dotată cu o membrană impermeabilă menită să împiedice infiltrarea levigatului în sol. Acesta este colectat într-un bazin, apoi trecut printr-o stație de epurare și transformat în apă curată (permeat). Mai departe, această apă ajunge într-un alt bazin de unde este deversată în râul Timiș, printr-o conductă subterană care străbate o distanță de nouă kilometri.

Numai că tot acest circuit de funcționare preluat din standardele europene s-a lovit de eterna cârpeală românească. La câțiva ani de la punerea în funcțiune a depozitului de la Ghizela, s-a constatat că aici ajung mai multe deșeuri decât s-a estimat în proiect, iar capacitatea stației de epurare este, de asemenea, prea mică pentru cât levigat produce groapa de gunoi.

Puteți citi aici întreaga investigație a jurnaliștilor de la Recorder.

foto: Recorder

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite