Connect with us

Cultură

Cetățean de onoare al Lugojului, onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer

Publicat

în

FOTO Adrian Piclisan

Cu o carieră artistică de excepție, Silviu Oravitzan a fost recent onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, în recunoașterea contribuțiilor semnificative pe care le-a adus lumea artei plastice. Ceremonia de decernare a acestui înalt titlu a avut loc la Galeria S.E.N.A.T. din cadrul Combinatului Fondului Plastic, fiind un moment de mândrie nu doar pentru artist, ci și pentru întreaga comunitate.

RETIM

Născut la Ciclova-Montană în județul Caraș-Severin pe 4 octombrie 1941, Silviu Oravitzan și-a petrecut copilăria în inima Munților Banatului de Sud, o zonă îmbogățită de o diversitate de tradiții și culturi. Experiențele sale din copilărie, precum lucrul cu lemnul, explorarea pădurii și învățarea tradițiilor locale, au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării stilului său artistic distinct.

După absolvirea liceului la Oravița în 1957, Silviu și-a continuat studiile la Institutul Pedagogic din Timișoara, unde a petrecut doi ani, între 1958 și 1960. Aici a făcut cunoștință cu viitoarea sa soție, Gina. Însă, pasiunea sa pentru artă l-a condus pe Silviu Oravitzan la Universitatea din Timișoara, unde s-a înscris în 1960, alegând Facultatea de Arte Plastice.

Autoliv - Paște Binecuvântat!

Perioada petrecută la Lugoj

Conform biografiei artistului, pe care o găsiți aici, în 1962, Silviu Oravitzan Creţu se căsătoreşte cu Gina Căpitan. În 1966 se naşte fiul lor Ionuţ Oraviţan. După absolvirea facultăţii se stabileşte cu familia la Lugoj (la 60 km de Tmişoara) unde activează din 1963 până în 1970 ca profesor de desen la Liceul “Iulia Hasdeu” şi Liceul “Coriolan Brediceanu”.

Anul 1966 marchează o schimbare relevantă în atitudinea faţă de propriul  act de creaţie, în special faţă de spiritualitatea, expresivitatea, filozofia şi scopul artei. Această schimbare se datorează în mare parte vizionării expoziţiei retrospective Ion Ţuculescu la Bucureşti. Lucrările lui Ţuculescu provoacă memoria profundă a artistului Oravitzan prin faptul că reînnodau manifest, prin enunţ şi expresie, universul culorilor cu cel al înţelesurilor ascunse, văzutul cu ceea ce este dincolo de orizontul ochiului. Altfel spus, potrivit mărturiei artistului însuşi, Oravitzan are prin impactul cu arta lui Ţuculescu revelaţia misterului camuflat în realitatea cotidiană şi a sacrului revelat în profan. Rezultatul acestei întâlniri cu caracter iniţiatic se văd în lucrările ale căror teme se refereau la lumea satului, la ciclul muncilor, anotimpurilor şi culorilor, la întrebările fundamentale ale vieţii. Inevitabil, începutul acestei perioade de creaţie nu a fost lipsit de o notă pitorească. În scurt timp, însă, pitorescul dispare, artistul descoperind şi valorificând din ce în ce mai mult puterea de expresie a simbolului-semn. Acesta era recognoscibil tot în mediul satului nealterat de amnezia culturală prin care treceau oraşele mutilate de noua arhitectură comunistă.

Primele expoziţii de anvergură (1968)

Victor Gada, Vasile Drăguț, Silviu Oravitzan și Coriolan Babeți, 1985

Victor Gada, Vasile Drăguț, Silviu Oravitzan și Coriolan Babeți, 1985

Aceste experienţe plastice — în care realismul magic ce înconjoară şi străbate viaţa umană  devine tema centrală a căutărilor artistului — vor culmina în anul 1968 cu  expoziţia personală de la Sala Dalles din Bucureşti. Lansat de marele critic de artă şi om de cultură Petru Comarnescu, pictorul lugojan stârneşte curiozitatea şi admiraţia cercurilor artistice bucureştene. Tematica simezei dezvăluia vizitatorului universul bănăţean de culori şi contururi, totul într-o lumină sugerând ambiguitatea apusului, anunţând un nou răsărit: pânzele lui Oravitzan deschideau privirii noi orizonturi. Pe fondul unei vegetaţii aproape mediteraneene, privitorii descopereau un spaţiu intim, arbori fremătând uşor şi femei îmbrăcate în negru amplasate pe fundalul alb, imaculat, al unor ziduri ce păreau a fi enorme pânze pe care istoria lăsa semne esenţiale, tot atâtea dovezi ale trecerii ei. Subtil şi provocator, blând şi tragic în acelaşi timp, mesajul artistului trimitea la starea de sacrificiu, la miezul simbolic caracteristic, oriunde şi oricând, dezastrelor istoriei, momentelor de cumpănă, marilor transformări care, totuşi, nu reuşesc să facă uitate mesajele fundamentale. Fără să premediteze, Oravitzan propunea la Dalles, în anul revoltelor ideologice din marile capitale vest-europene, un cu totul alt mod de revoltă: cea în numele frumuseţii simbolice care stă la temelia umanităţii.

Căutarea propriului limbaj simbolic se îmbină în aceşti ani cu o efervescentă activitate social-culturală a cărei reuşită este încoronată în 1965 de înfiinţarea la Lugoj a Galerie Pro Arte şi în 1970 a Filialei Uniunii Artistilor Plastici (UAP) din Romania. Pe drumul dificil al efortului de descentralizare şi apărare faţă de vigilenţa doctrinei comuniste în domeniul artelor care luase dimenisiuni din ce în ce mai absurde, Oravitzan a fost însoţit şi susţinut de o seamă de colegi de generaţie precum Tudor Tudan, Mihai Olos, Vladimir  Streleț, Gheorghe Vrăneanțu, Ştefan Ganju, Ilie Boca, Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu.

Contra curentului: Galeria Pro Arte de la Lugoj

În atelierul de la Lugoj, 1992

În atelierul de la Lugoj, 1992

Împreună cu T. Tudan şi V. Streleț, Oravitzan va conduce Filiala de la Lugoj a UAP până la sfârşitul anilor ’80, transformând oraşul bănăţean — în plină epocă a delirului ideologic comunist — în unul dintre cele mai importante repere culturale alternative ale ţării. Galeria Pro Arte din Lugoj devine locul de întâlnire al artistilor plastici, scriitorilor, criticilor de artă, filozofilor,  oamenilor de teatru şi muzicienilor sensibili la valorile autentice. Mai toate personalităţile culturii naţionale de la acea oră se vor regăsi, într-o formă sau alta, pe platforma “avangardistă” a Lugojului deceniilor şapte şi opt a secolului trecut. Expozitiile, conferinţele, simpozioanele, taberele de sculptură – toate aceste momente erau transformate în tot atâtea ocazii pentru schimbul nemijlocit de idei şi conţinuturi care, inevitabil, nu se aliniau politicii culturale a acelor vremuri. Ignorând ideologia realismului socialist şi exprimările groteşti ale acestuia, nu au ezitat să vină la Lugoj figuri marcante precum Vasile Drăguţ, Andrei Pleşu, Ion Frunzetti, Ştefan Bertalan, Corneliu Baba, Alexandru Ciupe, Ştefan Câlţia, Horia Bernea, Sorin Dumitrecu, Constantin Flondor, Livius Ciocârlie, Ion Pacea, Sorin Ilfoveanu, Florin Ciubotaru, Amelia Pavel, Raul Sorban si mulţi alţii. Lugojul căpata astfel dimensiunea unui hortus conclusus al cărei nucleu era animat de Silviu Oravitzan Creţu.

În 1985 devine directorul Galeriei Pro Arte. În tot acest timp, pictorul nu încetează să caute pentru sine, prin discurs şi experienţă artistică, calea către ceea ce va defini stilul său personal. Căutarea era îndreptată către o sinteză a tot ceea ce i-a dăruit intuiţia, rememorarea figurativă a ambientului copilăriei, percepţia metafizică a orizontului şi dialogurile purtate pe tema regăsirii unei unităţi originare, bazate pe simbol şi pe epifania sacrului în lumea materială.

În anii `80 ai secolului trecut arta românească trecea printr-o criză conceptuală. Apelând la limbajul expresionismului abstract ca la un fel de mistică a non-figuraţiei, Oravitzan aprofundează cu consecvenţă ideea solidităţii adevărului iniţial şi a limitelor posibilităţilor acestuia de expresie. Aceasta era o formă de manifestare opoziţională, opoziţie la care se aliaseră prin forme de exprimare foarte diferite – mai ales pe linia unui concept neobizantin iconografic şi peisagistic – şi alţi pictori importanţi ai generaţiei precum Horia Bernea sau Sorin Dumitrescu.

SURSA INFO: Silviu Orăvitzan. O Biografie„

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

VIDEO Priceasnă cântată magistral de către o tânără din Lugoj. Cel mai bun mod de a vă spune „Sărbători fericite”

Publicat

în

RETIM

Anca Cosovanu este o lugojeancă studentă la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, cu o pasiune intensă pentru artele spectacolului. Originară dintr-un mediu care a încurajat și susținut arta încă de la vârste fragede, Anca a avut șansa de a explora și îmbrățișa diversitatea muzicală și teatrală încă din copilărie.

De mică, Anca a fost atrasă de lumina reflectoarelor și de scena teatrului. La vârsta de doar 4 ani, a făcut primii săi pași pe scena, demonstrând o conexiune profundă și incontestabilă cu lumea artistică. Această admirație timpurie s-a cristalizat ulterior într-o călătorie muzicală și teatrală plină de dedicație și pasiune.

Autoliv - Paște Binecuvântat!

A urmat prestigiosul Liceu de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, unde Anca și-a concentrat atenția asupra muzicii folclorice. Aici și-a dezvoltat abilitățile și sensibilitatea în acest domeniu, explorând profund tradițiile muzicale autentice. Totuși, dorința ei de a explora noi orizonturi muzicale nu s-a oprit aici. Ea a îndrăznit să descopere și să studieze muzica clasică, muzica pop și diverse influențe care îi vor servi drept fundație pentru proiectele sale viitoare.

A descoperit muzica religioasă la biserica din Dealul Viilor

Una dintre experiențele definitorii pentru Anca a fost întâlnirea cu muzica religioasă. Această dragoste s-a răsfrânt din sprijinul oferit de comunitatea bisericească din Dealul Viilor. La îndemnul preotului Traian, Anca a avut privilegiul de a cânta în cadrul Sfintei Liturghii, descoperind astfel profunzimea și emoția unică a muzicii sacre. Această experiență a consolidat conexiunea ei spirituală și a inspirat-o să îmbrace și să exploreze această ramură aparte a artei muzicale.

Cu sprijinul familiei preot Traian și preoteasa Ioana, a reușit să realizeze două videoclipuri pentru două pricesne, și anume : ,,Nu-i singur Iuda vinovat” și ,,Spune mamă, de ce plânge luna?”. Aceste creații reprezintă un mijloc prin care Anca împărtășește și transmite frumusețea și profunzimea muzicii religioase, îmbogățind astfel pe cei din jurul său.

În continuare, Anca Cosovanu este determinată să-și transforme pasiunea și învățăturile acumulate într-un proiect vast, care să îmbine toate aceste experiențe și influențe muzicale într-un mod unic și inovator. Cu o viață dedicată artei și cu un viitor promițător în față, Anca este un exemplu viu al armoniei și frumuseții pe care arta o poate aduce în viețile noastre. Sărbători fericite!

Citiţi mai departe

Cultură

Creațiile originale de Paște ale preșcolarilor și elevilor vor fi expuse la muzeul din Lugoj FOTO

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj se pregătește să îmbrace culorile și tradițiile pascale, prin intermediul unei expoziții speciale intitulate „Tradiții de Paște”. Directorul muzeului, Daciana Vuia, a anunțat că acest eveniment deosebit, ce are loc în parteneriat cu mai multe instituții de învățământ din Lugoj, este parte a proiectului Istorie și tradiție, menit să pună în valoare bogăția culturală și istorică a comunității locale.

RETIM

Expoziția va fi deschisă publicului lugojean în foaierul muzeului în data de 24 aprilie, începând cu ora 10:00. Aceasta va găzdui creațiile originale ale preșcolarilor și elevilor implicați în proiect, printre care ouă încovoiate, felicitări și desene inspirate din tradițiile pascale românești.

Profesorii coordonatori ai acestor ateliere de creație pentru copii, provenind din diverse instituții de învățământ partenere, au lucrat îndelungat alături de elevi pentru a da viață și frumusețe tradițiilor locale. Sub îndrumarea lor, copiii și tinerii lugojeni au realizat minunate colaje din materiale reciclabile, manifestându-și creativitatea și dragostea pentru tradițiile de Paște.

Autoliv - Paște Binecuvântat!

„Profesorii coordonatori ai acestor adevărate ateliere de creație pentru copii, desfășurate sub genericul tradițiilor românești de Paște, sunt: de la Grădinița P.P Nr. 2 Lugoj – dir. Fanu Simona, Narghita Iorga, Steluța Pleșca, Bustescu Gabriela, Lelescu Monica, Maltin Ramona, Verba Ildoko, Toma Mihaela, Dumitrescu Ana, Watzlaweck Alina, Liea Aura,Constantin Ionela, Irimescu Alexandra, Subescu Larisa, de la Grădinița P.P Nr. 5 Lugoj – dir.Ciurescu Ramona, Nicoara Liliana, Guga Livia, Petre Mirela, Bleoju Rodica, Vug Adela, de la Școala Gimnazială ”Filaret Barbu”- Dir. Bidiviu Liliana, Adina Crișan, de la Școala Gimnazială ”Eftimie Murgu” Lugoj – Borca Andreea, Miclea Simona, de la Liceul Teoretic ”Harul” Lugoj – Torok Amalia, Linguraru Elena, Costean Loredana, Kozilec Loredana. Sub îndrumarea cadrelor didactice care le-au încurajat imaginația, elevii au realizat, cu iscusință minunate colaje din materiale reciclabile”, transmite Daciana Vuia

.

Muzeul îi invită pe toți cei interesați să viziteze expoziția în perioada 24 aprilie – 8 mai 2024, pentru a descoperi și aprecia talentul și munca celor implicați. Mai multe detalii despre activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect pot fi găsite pe pagina de Facebook a Muzeului Lugoj, unde sunt postate constant noutăți și imagini din workshop-uri. Este o ocazie deosebită pentru comunitatea locală de a celebra și perpetua frumusețea tradițiilor pascale, prin ochii creativi ai celor mai mici membri ai ei.

Citiţi mai departe

Cultură

Filmul „Cazul inginerului Ursu” rulează la Lugoj cu participarea fiului inginerului, care va rămâne să susțină un dialog cu publicul

Publicat

în

De peste 30 de ani Andrei Ursu luptă pentru a face cunoscut adevărul despre moartea tatălui său. Gheorghe Ursu a fost ucis în arestul Securității după ce a denunțat decizia lui Ceaușescu de a opri consolidarea clădirilor afectate de cutremurul din ’77. Regizat de Liviu Tofan și Șerban Georgescu, Cazul inginerului Ursu este un documentar zguduitor despre căutarea dreptății într-un sistem care i se opune și a fost lansat în cinema în 29 martie. Trailer:  https://bit.ly/CazulIngUrsu

RETIM

În perioada 19 – 21 aprilie documentarul va fi proiectat în Banat, în prezența lui Andrei Ursu care va rămâne apoi să susțină un dialog deschis cu publicul prezent. Weekend-ul se deschide vineri, 19 aprilie, la Arad, unde Cazul inginerului Ursu va fi proiectat la Cinema ARTA, de la ora 19:00, intrarea fiind liberă. Următoarea proiecție are loc la Timișoara, sâmbătă 20 aprilie, de la ora 20:00, la Cinema Victoria, unde alături de Andrei Ursu va participa la discuție și dl. Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara – biletele au fost puse deja în vânzare: https://bit.ly/20apr_VictoriaTM. Călătoria lui Andrei Ursu prin Banat se încheie la Lugoj, duminică 21 aprilie, la ora 19:30, la Cinema Bela Lugosi – biletele se pot lua direct de la casieria cinematografului.

Produs de Kolectiv Film, în co-producție cu Fundația „Gheorghe Ursu”, Victoria Film, Asociația Follow Art și Societatea Română de Televiziune, documentarul a mai avut o serie de proiecții speciale în cursul anului 2023, în București, la Cinema Union, Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului Român și Grădina cu Filme, precum și în cadrul unor Festivaluri de Film din țară (TIFF Sibiu și Oradea, Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov – FFIR, Fălticeni – Centenarul Monica Lovinescu) și în câteva orașe de pe traseul Caravanei TIFF. Majoritatea proiecțiilor speciale au fost însoțite de dezbateri la care au participat Andrei Ursu și cei doi regizori, dar și alți invitați importanți (Germina Nagâț, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, istoricul Alexandru Groza de la Muzeul Ororilor Comunismului în România – MOCR, istoricul Cosmin Budeanca, Cristian Ghinea – deputat în Parlamentul României, Ovidiu Șimonca – jurnalist).

Autoliv - Paște Binecuvântat!

„Acesta este filmul lui Andrei Ursu, al luptei sale pentru dreptate în numele tatălui său. Cine a mai avut tenacitatea și forța lui Andrei, curajul lui de a-și risca viața de două ori făcând greva foamei pentru a forța autoritățile să nu-l mai obstrucționeze? Nu știu dacă mai există în lume un caz comparabil. La noi, el este cu siguranță unic, iar valoarea lui de model uman și reper moral este remarcabilă în dezolantul nostru peisaj social, și cu atît mai necesară.”, a declarat Liviu Tofan.

Preț de 100 de minute obiectivul camerei de filmat surprinde strânsa legătură dintre un tată și fiul său, o legătură care, asemenea unui stâlp de rezistență bine proiectat de un inginer constructor, a sfidat toate cutremurele ultimelor decenii. Din echipa de producție a filmului fac parte Oana Muntean – producător executiv, Bogdan Slăvescu – director de imagine, Alex Alexandru – sunet.

Prima proiecție a documentarului a avut loc anul trecut chiar cu câteva zile înainte de anunțarea sentinței definitive de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În ciuda cazului meticulos construit, inculpații au fost achitați definitiv, iar filmul rămâne singura formă de dreptate și recunoaștere în cazul dizidentului Gheorghe Ursu.

***Cazul inginerului Ursu este produs de Kolectiv Film în coproducție cu Fundația „Gheorghe Ursu”, Victoria Film, Asociația Follow Art și Societatea Română de Televiziune. Filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, cu participarea UPFAR ARGOA și al Agenției Naționale de Presă Agerpres.

Citiţi mai departe

Cultură

Spectacolul folcloric la Casa de Cultură a Municipiului Lugoj. Locurile se pot rezerva online

Publicat

în

Casa de Cultură ,,Traian Grozăvescu’’ Lugoj organizează, în data de 25 aprilie 2024, de la ora 19:00, spectacolul folcloric ,,Ritmuri străvechi din izvoare vii: bucuria jocului și a cântului la români”.

RETIM

Evenimentul se va desfășura  în sala Teatrului Municipal ’’Traian Grozăvescu’’, iar elementul surpriză este dat de faptul că  în  cadrul acestui spectacol vor avea loc două premiere: una a Ansamblului Folcloric ,,Lugojana” și cealaltă a Orchestrei  Casei de Cultură ,,Traian Grozăvescu”, aflată la debutul său în fața publicului spectator.

Vor evolua instrumentiștii:  Marian Jarja, Silviu Drăgan, Ovidiu Drăgan, Septimiu Gîlea, Ioan Odoba, Cristi Bălteanu, Leonard Groza, Bogdan Munteanu, Leonard Borojan, Alberto Pauca, Raul Petrescu, Mateo Adriano, Andreias Homoșdean, Adrian Balla, Cristian Vețan, Marcel Sâpcu, Andrei Mezei, Tavin Logoș, Manuela Sâpcu și George Buboiu, conducerea muzicală fiind asigurată de Ionel Groza.

Autoliv - Paște Binecuvântat!

În deschiderea spectacolului va evolua Formația Instrumentală de Tineret, alcătuită din tineri talentați, formați sub îndrumarea instrumentiștilor Casei de Cultură ,,Traian Grozăvescu” Lugoj. Scopul acestui eveniment artistic  este de a valorifica patrimonial cultural imaterial și  de a promova folclorul autentic românesc.

Ritmurile folclorice străvechi, dezvăluie într-o manieră sinceră și directă aspiraţiile şi sentimentele oamenilor, fiind strâns legate de viaţa şi istoria acestui popor. Dealtfel, folclorul exprimă caracterul, temperamentul, forţa, agerimea, înţelepciunea şi umorul neamului nostru.

Astăzi, dansul, alături de muzica și portul popular, reprezintă elementele culturii tradiționale, indicând atașamentul pe care românii  îl au față de propria lor istorie culturală.

Accesul la spectacol este gratuit, pe bază de invitație, în limita locurilor disponibile. Menționăm că, pentru prima dată, spectatorii își pot rezerva locurile online, pe https://www.entertix.ro/bilete/22139/ritmuri-stravechi-din-izvoare-vii-bucuria-jocului-si-a-cantului-la-romani-25-aprilie-2024-teatrul-municipal-traian-grozavescu-lugoj.html
De asemenea, invitațiile se pot ridica și de  la sediul Casei de Cultură ,,Traian Grozăvescu” Lugoj, Spl. C. Brediceanu, nr. 5.

Citiţi mai departe

Cele mai citite