Lugojul a cumpărat o nouă tură de gazon, asta după ce administrația condusă de către noul primar Claudiu Buciu a mai comandat în trecut suprafață verde pentru a o așeza în diferite zone din oraș. De această dată, primăria nu a anunțat încă unde va așeza gazonul.

Cert este că noul gazon va fi ca cel de pe Arena Națională, potrivit firmei contractate pentru cumpărare, care are în portofoliu atât cel mai mare stadion din România, cât și spațiile verzi ale mai multor mall-uri din București.

Ca și preț, noul gazon îi va costa pe lugojeni 15.387,80  RON (3.123,79  EUR) și va avea o suprafață totală de 940 de metri pătrați.

Se fac progrese în dosarul stației de epurare de la Lugoj. Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj a citat mai mulți angajați ai Primăriei și urmează să dispună vina fiecăruia. Procurorii au făcut mai multe audieri și urmează ca, după Paști, la Parchet să ajungă cei care au calitatea de suspecți. Printre cei care urmează să fie audiați se află și fostul primar Francisc Boldea, în calitate de suspect.

„S-au ridicat documente, există un cerc de suspecți, au fost citați și audiați, procurorul va dispune sa vadă care e culpa fiecăruia, ce a semnat fiecare vizavi de receptie. Dar după Paști”, a declarat pentru Lugojeanul, Dorel Ursulescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj.

În urmă cu trei ani, un raport al Curții de Conturi (pe care îl găsiți aici) confirma dezastrul de la Stația de epurare din Lugoj. Demarată cu zece ani în urmă, reabilitarea stației a fost făcută deficitar.  O mare parte din lucrări nefiind executate pur și simplu. Cu toate acestea, recepția proiectului a fost făcută de către Primăria Lugoj. La câțiva ani după finalizarea lucrărilor, după ce constructorul SC Confort SA & BETONUT ZRT SRL a intrat în faliment, Primăria Lugoj a comandat o expertiză.

Expertiza care arată că lucrările nu s-au executat

În luna iulie 2016, expertul – S.C. PREFCOM SRL – a scos la iveală mari probleme legate modul în care au fost executate lucrările. Raportul respectiv a fost făcut public, la aceea vreme, de către consilierii locali Liviu Brînduşoni şi Marius Martinescu, iar în el specialiştii arată că multe din obiectivele prinse în contract nu au fost realizate, iar unele componente nici măcar nu au fost achiziţionate vreodată.

Ciudat e şi modul în care a decurs investiţia. Deşi în aprilie 2009, societatea Confort a câştigat licitaţia pentru modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare, pentru circa 19 milioane de lei, cu termen de finalizare în martie 2010, la doar trei ani, Primăria Lugoj semnează un nou contract cu aceeaşi societate care are ca obiectiv finalizarea şi remedierea oricărei defecţiuni. Pentru cel de-al doilea contract, Primăria mai plăteşte aproximativ 700 mii de lei, firmei patronate de Georgică Cornu, supranumit regele asfaltului din Banat.

La fel ca şi la primul contract s-a încheiat o anexă de obiecţiuni, adică lucrări neconforme sau care nu au fost executate deloc. Ciudat este că şi anexa cu obiecţiuni de la primul contract şi anexa de obiecţiuni de la cel de-al doilea contract au acelaşi termen de finalizare 25 aprilie 2013. Şi mai ciudat şi de neînţeles este cum de prima anexă de obiecţiuni are termen de finalizare după semnarea celui de-a doilea contract cu aceeaşi societate. Sau, cu alte cuvinte, de ce s-a mai semnat un contract atâta timp cât exista o anexă de obiecţiuni în termen?

Toate contractele şi anexele nu au rezolvat însă problemele. Aceste fapt este dovedit de raportul de expertiză întocmit de Prefcom.

Punctual în acest raport se arată că:

1. Având în vedere situaţia din teren, staţia de epurare de la Jabăr nu poate funcţiona în momentul de faţă, din cauza faptului că majoritatea utilajelor tehnologice sunt nefuncţionale prezentând stări avansate de uzură. Ea nu poate deversa la emisar o apă epurată care să aibă parametrii impuşi. De asemenea, sunt obiecte by-pasate pentru că ele sunt imposibil de utilizat.
2. Datorită faptului că lucrările nu au fost terminate complet sunt unele instalaţii şi echipamente care nu au fost testate şi/sau nu au funcţionat niciodată
3. Din cauză că nu merge centrala termică şi nu sunt făcute instalaţiile de căldură în clădiri, utilajele şi echipamentele aflate în acestea au suferit deteriorări
4. Bazinele selectoare au fost transformate din 2 decantoare primare vechi, fără nicio modificare la formă sau structură. Problemele sunt următoarele: construcţiile civile se află în stare avansată de degradare; datorită faptului că staţia nu a funcţionat niciodată nu s-a putut verifica eficienţa acestora din punct de vedere tehnologic
5. Menţionăm faptul că treapta biologică este într-o stare avansată de degradare

– bazinele de aerare vechi au fost “reabilitate” aşa cum se vede în poze, pe locul celor existente, păstrând forma şi înălţimea celor vechi, astfel încât, în momentul de faţă ele au o înălţime de 3,5 -4 m

–  trebuie menţionat că sistemele de aerare cu bule fine funcţionează la parametrii optimi pentru realizarea nitrificării la o înălţime a bazinelor de 5-6 m

– deasemenea  se observă că picioarele macaralelor pentru evacuarea mixerelor din bazinele de aerare sunt sudate de armătura din pereţii bazinelor de aerare

– deoarece vechile bazine de aerare nu au avut radierul plan, iar prin reabilitarea lor s-a păstrat aceeaşi formă, adică cu zone înălţate unde nu au putut fi montate panouri de aerare, acest lucru ducând la o nitrificare incompletă datorită prezenţei zonelor neaerate

– nefiind montat un sistem de monitorizare online este foarte greu de urmărit procesul de nitrificare denitrificare

Recomandarea ar fi ca aceste linii biologice să fie dărâmate şi reconstruite

1. Este posibil ca unele dintre utilaje să nu mai funcţioneze, ele neputând fi probate la momentul redactării acestui raport, din motive diferite cum ar fi lipsa tablourilor electrice, neterminarea montajului etc

1. Metatancul nu a fost probat, de aceea este recomandat ca înainte de introducerea nămolului îngroşat în vederea fermetării să se facă teste de presiune.

Imposibilitatea funcţionării staţiei rezidă şi în faptul că montajul electric al echipamentelor fie nu a fost terminat, fie lipseşte, fie este degradat şi incomplet.

1. La clădirea laboratorului, obiect existent şi reabilitat s-a constat că toate dotările care s-au făcut sunt depozitate într-o cameră în condiţii improprii, sticlăria şi unele aparate fiind încă în cutii. Nu s-a putut identifica cu ce aparatură a fost dotat laboratorul staţiei

Având în vedere cele constatate în teren şi ţinând cont de valoarea investiţiei propuse în proiectul de modernizare al staţiei de epurare se consideră că valoarea investiţiei pentru punerea în funcţiune a staţiei este de aproximativ 15-20% din valoarea proiectului iniţial.

Realizatorii expertizei propun beneficiarului să angajeze un proiectant care să ţină cont de problemele tehnologice şi structurale scoase în evidenţă şi apoi întregul proiect să fie preluat de o firmă de construcţii care să realizeze proiectul întocmit ca urmare a observaţiilor din expertiză.

Proiectul care a falimentat o întreagă administrație

După presupusa reabilitare, Stația de epurare a fost dată în administrare Meridianului, societatea Consiliului Local Lugoj. Aceasta însă nu funcționa, iar apele din canalizarea Lugojului au început să fie deversate în râul Timiș fără să fie epurate. Pentru această situație s-au sesizat cei de la Apele Române, care au început să sancționeze societatea lugojeană cu amenzi. În prezent, penalitățile au ajuns la peste 5 milioane de lei și au dus la sechestrul clădirilor și bunurilor societății Meridian.

Consiliul Local Lugoj a înființat deja o altă societate de apă și canal, pe care, în aceste zile, preia activitățile pe care le avea Meridian și angajații acestei firme.

ADR Vest a transmis Comisiei Europene, în cursul acestei luni, a doua versiune a Programului Operațional Regional Vest 2021-2027.

POR Vest 2021-2027 este primul program operațional elaborat direct la nivelul Regiunii Vest, adaptat nevoilor locale, precum și principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivel regional, cu o alocare financiară care va depăși valoarea de 1,1 miliarde de euro.

După finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană și aprobarea programului, ADR Vest va propune un calendar al lansărilor de apeluri de proiecte și va publica ghidul solicitantului pentru fiecare componentă în parte.

Lugojul se află pe lista proiectelor din Domenii infrastructura,  cu două fișe de proiect care au fost deja selectate de ADR Vest pentru finanțare. Este vorba despre două proiecte cu o valoare totală de 19,7 milioane de euro.

Primul proiect, în valoare de 14,9 milioane, este „Îmbunătățirea condițiilor de deplasare pentru pietoni și bicicliști în municipiul Lugoj, prin amenajarea, modernizarea și construirea de piste de biciclete și zone pietonale” și cel de-al doilea proiect este de 4,8 milioane de euro, pentru „Creșterea calității vieții prin reabilitarea spațiilor verzi și modernizarea parcurilor din municipiul Lugoj”.

Proiectele dezvoltate vor fi depuse de solicitanți și evaluate conform rigorilor ghidurilor specifice și metodologiei de evaluare. Se va avea în vedere ca valorile investițiilor propuse să se încadreze în alocarea financiara a regiunii și/sau după caz a municipiului, conform metodologiei de calcul stabilită prin OUG 156/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.