Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat o hartă cu date clare ale indicilor de sărăcie din România. Datele cuprinse sunt extrase la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT) pentru anul 2024. Concluzia raportului arată că sărăcia continuă să afecteze puternic anumite regiuni, iar diferențele dintre rural și urban rămân majore.
Indicele general de sărăcie indică ponderea persoanelor aflate în situații de privare multidimensională. El depășește simpla evaluare a veniturilor și ia în calcul mai mulți factori esențiali, precum nivelul de trai, accesul la servicii publice și posibilitățile reale de integrare economică. 
Harta sărăciei scoate la iveală dezechilibre teritoriale semnificative. Cele mai vulnerabile zone sunt Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și zona centrală a Transilvaniei. Conform raportului, deficiențele de infrastructură, accesul limitat la educație și servicii medicale, precum și lipsa oportunităților economice contribuie la perpetuarea unui cerc al sărăciei greu de rupt.
Bogații țării
La polul contrar se află localitățile urbane sau cele situate în apropierea marilor orașe, unde nivelul sărăciei este foarte scăzut, datorită infrastructurii dezvoltate și pieței muncii mai dinamice.
- Jucu – 0%
- Cristian – 2%
- Otopeni – 3%
- Ghimbav – 3%
- Voluntari – 12%
- Borș – 13%
- Afumați – 14%
- Ghiroda – 14%
Apropierea de un centru urban major crește considerabil șansele la un trai decent. Raportul analizează și fenomenul sărăciei energetice, care afectează în special localitățile din zona montană. Aici, populația se confruntă cu ierni mai aspre, locuințe insuficient izolate, venituri scăzute și acces limitat la rețele moderne de energie. În multe cazuri, familiile nu reușesc să asigure încălzirea corespunzătoare a locuințelor pe timp de iarnă. Cele mai mici niveluri de sărăcie, atât generală cât și energetică, se regăsesc în București–Ilfov, Banat și Crișana, vestul Transilvaniei și respectiv. marile zone urbane dezvoltate
Situația la Lugoj
Lugojul are un indice de sărăcie de 55%, ceva mai mare decât cel al Timișoarei, de 33%, capitala județului. În jurul acestor două orașe, cel mai bine stă Ghiroda, o localitate cu un indice de sărăcie de doar 14%, unul dintre cele mai bune din România. Remetea Mare și respectiv Giarmata au indici de sărăcie mici, arătând o stare materială bună a locuitorilor. În jurul orașului, majoritatea localităților mari au indici de sărăcie de peste 60%.
