Connect with us


Administrație

Cat costa viitorul sens giratoriu de la intersectia strazilor Ep. Ioan Balan, Memorandului si Balcescu

Publicat

în

2013-08-20 14.31.04În arșița verii anului trecut, lugojenii primeau vestea că un nou sens giratoriu de mare capacitate va fi construit în oraș. Anunțul, făcut la 20 august, urmează să se materializeze, dacă e să ne luăm după faptul că s-au pus deoparte banii pentru această investiție. Mai exact, 729.390 de lei au fost alocați din bugetul pe anul în curs pentru realizarea noului sens, ce va lega printr-o intersecție în cerc străzile Episcop Dr. Ioan Bălan, Memorandumului și Nicolae Bălcescu.

Decizia se lua atunci pentru același motiv pe care îl vedem în fiecare zi în intersecția existentă: traficul imposibil generat din cauza celor care vor să iasă de pe străzile mici pe strada cu două benzi pe sens crează de nenumărate ori situații neplăcute între șoferi, ambuteiaje sau chiar tamponări ușoare. Astfel, după lungi dezbateri, administrația locală a ajuns la concluzia că un sens ar salva mult din timpul de deplasare al celor care trec pe aici. Vestea bună este că, conform aceluiași document, banii alocați sunt pentru faza de execuție a intersecției, astfel că proiectarea este finalizată și deci gata să fie pusă în aplicare.

Deocamdată, primăria nu a putut oferi o dată de începere a lucrărilor, aceasta urmând să fie făcută publică în cel mai scurt timp. Un alt sens giratoriu anunțat pentru 2014 și pentru care s-au alocat bani de la buget este cel de la intrarea în cartierul Iosif Constantin Drăgan, ce va fi util mai ales autocamioanelor ce transportă marfă la firmele ce au sediul pe strada Buziașului, în vecinătatea pasarelei. Pentru amenajarea acestui sens, primăria a pus la ciorap suma de 349.340 de lei.

1 Comment

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Lugojul Dezolant – Primărie renovată, Parcul Copiilor, distrus de nepăsarea administrației locale

Publicat

în

În timp ce primăria din Lugoj a fost reabilitată, iar actualul primar se laudă cu măreața realizare peste tot pe unde poate, căsuțele din parcul din spatele clădirii administrației locale stau să cadă literalmente pe copii, acesta fiind denumit chiar Parcul Copiilor. Clădirile de aici sunt într-un stadiu uimitor de degradare.

Nimeni nu le-a mai întreținut de ani buni, chiar dacă la doar o sută de metri distanță de celebrele căsuțe din parc se află primăria, renovată după un proiect costisitor pentru municipiu. În parc, pe lângă mirosul de dejecții de la ciori, stau degradate căsuțele în care se vând sau se vindeau în trecut hamburgeri, alimente și înghețată.

Citiţi mai departe

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Administrație

Un primar de lângă Lugoj a cumpărat reparații de zeci de mii de la un PFA radiat

Publicat

în

Petru Carebia, primarul comunei Coșteiu, a cumpărat servicii de reparații de 20.000 de lei la acoperișul unui cămin cultural, de la un PFA care figurează ca fiind radiat încă din data de 18 martie a anului 2019. Potrivit site-ul de licitații publice SEAP, atribuirea s-a realizat în luna iulie a anului 2020. 

“Primăria Comunei Coșteiu, din județul Timiș, prin aparatul propriu al primarului, intenționează să contracteze „SERVICII DE REPARARE ACOPERIȘ CĂMIN CULTURAL VALEA LUNGĂ, COM. COȘTEIU, JUD. TIMIȘ”, scrie în descrierea anunțului de pe SEAP. 

La fața locului, lucrările s-au finalizat în timp record. Țigla veche a fost înlocuită cu plăci ondulate. Oamenii sunt mulțumiți că al lor cămin are un acoperiș nou. Sătenii nu știu că, potrivit magazinelor de materiale de construcții, prețul pentru cei puțin peste 260 de metri pătrați de plăci de acoperiș este de aproximativ 5000 de lei.

“Da, acum recent s-a făcut, când făcea aici acoperișul a făcut și porțile la primar și la vice acasă. El a făcut și lucrări la sala de sport acum ceva luni, un an, am auzit de la nepoata mea din Coșteiu. Bine că a făcut, noi suntem mulțumiți, că pica acoperișul, de ani de zile a promis că face”, ne-a povestit un bătrân din Valea Lungă, sat aparținător de comuna Coșteiu.

Am sunat la Primăria Coșteiu pentru un punct de vedere însă nimeni nu a răspuns la telefon. În data de 18 martie 2019 Oficiul Național al Registrului Comerțului a radiat din oficiu, toate Persoanele Fizice Autorizate și Întreprinderile Individuale care nu s-au conformat prevederilor art. II alin. (6) din Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale îi întreprinderile familiale.

Citiţi mai departe

Cele mai citite