Connect with us


Cultură

Artiştii de la “Filaret Barbu”, spectacol inedit la Belinţ

Publicat

în

 

RETIM

Duminică, 8 octombrie 2017, începând cu ora 10:00, Școala Gimnazială din Belinț a găzduit cea de-a VI-a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi”. În urma  prețioaselor alocuțiuni, prezentări ale revistelor literar-culturale din spațiul bănățean, lansări de carte, precum și comunicări științifice ale diverselor personalități din domeniul folclorului literar și muzical, Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj a oferit un dar muzical, un recital vocal-instrumental, susținut de elevi valoroși, cărora le-au fost acordate diverse distincții la concursurile de profil, și tineri profesori, profesioniști într-ale muzicii. Acest moment muzical a adus un dram de bucurie și veselie în rândul participanților la colocviu, atrăgând privirile tuturor, dar primind și zâmbetele și aplauzele binemeritate din partea auditoriului.

Această acțiune face parte din proiectul „Pianina călătoare”, inițiat de către școala noastră, în frunte cu doamna director, prof. Liliana Bidiviu, și domnul prof. dr. Constantin-Tufan Stan, cel care a și făcut o serie de eforturi lăudabile, cu scopul de a obține o pianină digitală din partea inimoasei organizații Rotary Club. Scopul acestor deplasări tematice în diferite școli din mediul rural și urban este tocmai acela de a promova muzica, un adevărat tezaur al spațiului bănățean și nu numai.

Cu mic, cu mare, artiștii care au încântat publicul prezent la această benefică întâlnire sunt următorii:

  • Alexandru MOȚ – pian, clasa a II-a (prof. Raluca MICLĂUȘ)
  • Ana BĂLTĂREȚU – pian, clasa a IV-a (prof. Ramona CRINA)
  • Patricia ROȘCA – pian, clasa a IV-a (prof. Ramona CRINA)
  • Evelyn BORDEA – vioară, clasa a V-a (prof. Lavinia FURDUI)
  • Andrei BECHERU – vioară, clasa a V-a (prof. Remus LAȚA)
  • Andrei BERLO – vioară, clasa a V-a (prof. Valentina VASILIU)
  • Ana-Ilinca PFEIFFER – pian, clasa a VI-a (prof. dr. Constantin-T. STAN)
  • Eusebiu-Thomas FLOREA – pian, clasa a VII-a (prof. Andreia FLOREA)
  • Alexandra Marcelina SZILAGHI – vioară, clasa a VIII-a (prof. Valentina VASILIU)
  • Lavinia FURDUI – vioară
  • drd. Darius IORDĂNESCU– bariton, cadru didactic asociat al Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara

 

FOTO ARHIVA

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Mărțișoare și felicitări, realizate de către elevi, într-o expoziție virtuală la Muzeul din Lugoj

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj întâmpină sărbătoarea românească a primăverii printr-o expoziție virtuală de mărțișoare și felicitări, realizată de elevii claselor a V-a și a VIII-a de la Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu“, coordonați de profesoara Șipoș Ibolya – activitate realizată în cadrul parteneriatului educational dintre cele două instituții.

RETIM

„Cu semnificații ancestrale și putere magică, mărțișorul, unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, reprezintă prin data celebrării, dar și prin semnificaţia celor două fire bicolore – alb şi roşu- un simbol al renaşterii universului. Tradiția mărţişorului legată de protejarea existenței umane, se regăsește la nivelul gestului de a răsuci, în Ajunul sărbătorii, cele două fire de lână, bumbac sau mătase, pentru a confecționa tuturor membrilor familiei, câte un mărţişor. Odinioară, absolut toate categoriile de vârstă își etalau cu bucurie mărţişorul, purtându-l într-o manieră specifică.”, arată organizatorii.

Element al patrimoniului cultural imaterial, Mărţişorul tradiției românești a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.

„Așadar, străvechea poveste a mărțișorului supraviețuiește diverselor epoci, fiind preluată de contemporaneitatea ce-i atribuie o diversitate de forme – de la obiecte realizate din materiale reciclabile sau neconvenționale, până la mărțișorul virtual al acestor vremuri pandemice.
Pentru că fără mărțișoare, nu vine nici primăvara, învităm publicul lugojean să admire creaţiile originale ale elevilor, în cadrul expoziției postate pe pagina de facebook a Muzeului Lugoj”, arată reprezentanții muzeului.

Citiţi mai departe

Cultură

S-a aprobat noua organigramă a Casei de Cultură Lugoj. Ce posturi au fost desființate

Publicat

în

Consiliul Local Municipal a aprobat modificarea organigramei Casei de Cultură din Lugoj. Conform referatului întocmit de inițiatorul proiectului, primarul Claudiu Buciu, s-au redus opt posturi vacante.

RETIM

„Modificarea ce se impune a fi făcută presupune reducerea a 8 posturi vacante din cadrul instituției publice de cultură, justificată prin faptul că:

– o parte din personalul care a ocupat aceste posturi (1 muncitor calificat-electrician, 1 muncitor calificat-instalator și 1 muncitor necalificat) a fost transferat în interesul serviciului la Serviciul de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al primarului, preluând și atribuțiile care le aveau;
– 2 posturi de corepetitor(S), grad debutant, nu au fost ocupate deloc;
– 1 post administrator – atribuții ce vor fi delegate prin fișa postului altui salariat;
-1 post muncitor calificat – lăcătuș mecanic și 1 post îngrijitor -atribuții care vor fi preluate de personalul existent din cadrul Serviciului de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului”, se arată în referat.

Casa de Cultură din Lugoj rămâne, în continuare ca entitate cu conducere proprie: un director și nouă angajați.

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojeanul arhitect care a oferit Timișoarei parte din înfățișarea care a rezistat până astăzi

Publicat

în

RETIM

Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.

Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.

În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.

Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara,  Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.

Citiţi mai departe

Cultură

Un scriitor, născut la Lugoj, a primit de la președintele Iohannis Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer

Publicat

în

Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.

RETIM

Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.

 

 

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite