81 de morminte au fost descoperite, în 2025, sub complexul de clădiri al Liceului Iulia Hașdeu din Lugoj. Cimitirul, care are origini medievale, a fost în mijlocul unor curiozități lumești și mai ales supranaturale, încă de la începuturile excavațiilor până astăzi.
Deși ar mai fi multe de descoperit acolo, autoritățile locale, după ce au câștigat un proiect de reabilitare cu bani europeni, au oprit cercetarea. În același timp, sutele de elevi de la Hașdeu continuă să meargă la ore într-o clădire aflată deasupra unui cimitir vechi de sute de ani. 
Descoperirea care a speriat localnicii
„Poate dați de ciumă”, acesta este unul dintre comentariile unui lugojean, la o postare de pe Facebook care anunța descoperirea primelor morminte de sub Hașdeu, în vara lui 2025. Deși mulți lugojeni susțin că știau că acolo s-ar fi aflat cândva un cimitir, la acea dată se dovedea, cu oase și sicrie, existența locului de veci. Relevanța acestui sit arheologic depășește perimetrul curții liceului.
De-a lungul timpului, locuitorii din vecinătate au raportat descoperirea unor resturi umane și în curțile proprietăților învecinate, fapt ce indică posibilitatea ca necropola medievală să se întindă pe o arie mult mai amplă decât s-a presupus inițial. Această ipoteză, susținută de proximitatea unei foste biserici, sugerează că descoperirea are potențialul de a oferi informații esențiale pentru reconstituirea evoluției istorice, urbane și religioase a Lugojului din perioada medievală.
Faptul a fost confirmat și de către reprezentanții muzeului lugojean de istorie. „Ne aflăm încă în faza incipientă a cercetărilor, iar pentru a trage concluzii clare vom avea nevoie să ajungem la cel puțin jumătate din zona presupusă a cimitirului. La final, vom întocmi un inventar complet al mormintelor și al descoperirilor”, a declarat dr. Răzvan Pinca, muzeograf la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj, la data descoperirii.
Adevărul despre controversele cimitirului de sub liceu
Dr. Răzvan Pinca spune că cimitirul de sub Hașdeu are o importanță crucială pentru istoria orașului și a zonei în sine. Fiind vorba despre morminte datate la două date diferite din istorie, acestea pot dezvălui, dacă ar fi continuat săpăturile, informații prețioase despre istoria orașului de acum sute de ani.
„În perimetrul cercetat am avut 81 de morminte în 181 de metri pătrați, într-o zonă foarte mică. Te doare mintea, efectiv, câți au fost acolo, unii peste alții. Săpând acum, cea mai veche monedă am găsit-o ca fiind din anul 1567. Deci se leagă de secolul al XVI-lea, așa cum am intuit și am anticipat după ce am studiat documentele scrise. Practic, este cea mai veche monedă, cel mai vechi obiect de inventar pe care l-am găsit în cimitir. În plus, acest lucru îmi certifică faptul că cimitirul se leagă de biserica de la Turnul Sfântul Nicolae, acesta fiind un cimitir ortodox.
Înmormântările acolo, certificate arheologic conform inventarului, se întind de la jumătatea secolului al XVI-lea și merg până undeva în jurul anului 1820. Practic, am bătut în cuie câteva sute de ani de istorie lugojană despre care se cam știa teoretic, doar că acum avem cercetarea documentară confirmată de cercetarea arheologică. În document poți să mai spui că autorul a mințit, dar obiectul găsit în cercetarea arheologică nu mai ai cum să-l contești; acela este dovada”, a explicat pentru VoxRadar Răzvan Pinca, muzeograf la Lugoj.
CITEȘTE AICI cum explică Dr. Pinca situația reală a presupuselor pericole ale ciumei, dar și ce crede acesta despre posibilitatea unor activități supranaturale în perimetrul locului de veci.
