Iulius Mall

Unul din doi români cu BPOC nu știe că este bolnav. Peste 5.000 de oameni mor anual din cauza acestei afecțiuni pulmonare

Aproximativ 1,5 milioane de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), însă jumătate dintre ei nu știu că au această boală. Diagnosticarea poate întârzia chiar și 6-10 ani, deși o investigație simplă poate identifica problemele respiratorii. Peste 5.000 de români mor anual din cauza acestei afecțiuni, atrag atenția specialiștii, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva BPOC, marcată în 18 noiembrie.

Publicitate

BPOC este o boală respiratorie cronică și progresivă, care afectează căile respiratorii și țesutul pulmonar, provocând o limitare persistentă a fluxului de aer. Pe măsură ce afecțiunea evoluează, respirația devine tot mai dificilă, iar activități obișnuite, precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau chiar îmbrăcatul, pot deveni un efort considerabil.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că boala rămâne nediagnosticată ani întregi. Primele simptome sunt adesea ignorate sau puse pe seama fumatului, a înaintării în vârstă ori a lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă, expectorația, oboseala și senzația de lipsă de aer sunt semnale de alarmă care ar trebui să îi determine pe pacienți să solicite un consult medical.

Diagnosticul poate întârzia până la 10 ani. Ce spune pneumologul Cristian Oancea

Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, atrage atenția asupra numărului mare de pacienți care ajung la medic abia atunci când funcția pulmonară este deja afectată semnificativ.

„Una dintre marile probleme ale BPOC este diagnosticarea tardivă. Boala poate evolua ani întregi, iar primele simptome sunt adesea ignorate. Tusea persistentă, expectorația, oboseala și dificultățile de respirație sunt puse, de multe ori, pe seama fumatului, a vârstei sau a lipsei de condiție fizică. De aceea, BPOC rămâne una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni respiratorii cronice din România. În unele situații, diagnosticul este întârziat cu 6 până la 10 ani, deși avem la dispoziție o investigație simplă, spirometria, care permite identificarea obstrucției bronșice și, în condițiile unei evaluări corespunzătoare, confirmarea bolii”, explică medicul.

Spirometria este o investigație prin care se măsoară capacitatea pulmonară și fluxul de aer eliminat din plămâni. Aceasta are un rol esențial în diagnosticarea BPOC și în evaluarea funcției respiratorii.

Fumatul, principalul factor de risc. Ce alte cauze pot provoca boala

Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariția BPOC, însă nu este singurul. Expunerea îndelungată la poluare, pulberi, substanțe chimice și noxe profesionale poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea bolii.

O problemă importantă este și faptul că aproximativ 40% dintre pacienții diagnosticați cu BPOC, aflați sub tratament, continuă să fumeze.

Acest obicei crește riscul de infecții respiratorii și de exacerbări, adică episoade în care simptomele se agravează brusc. Unele dintre aceste episoade necesită internarea în spital.

Mai mult, exacerbările repetate pot accelera deteriorarea funcției pulmonare și pot favoriza apariția unor noi episoade de agravare a bolii.

BPOC afectează întregul organism. Pacienții pot dezvolta și alte afecțiuni

Deși este cunoscută în primul rând ca o boală pulmonară, BPOC poate avea consecințe asupra întregului organism. Pacienții prezintă frecvent și alte probleme de sănătate, precum hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, osteoporoză, depresie sau anxietate.

Prof. dr. Cristian Oancea subliniază că tratamentul medicamentos trebuie însoțit de măsuri de prevenție și de schimbări ale stilului de viață.

„Trebuie să înțelegem că BPOC nu afectează doar respirația. Vorbim despre o boală care poate avea consecințe asupra întregului organism. Pacienții prezintă frecvent și alte afecțiuni, precum hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, osteoporoză, dar și depresie sau anxietate. Tocmai de aceea, tratamentul medicamentos nu este suficient dacă pacientul continuă să fumeze, nu respectă recomandările medicale sau nu beneficiază de măsurile de prevenție, inclusiv de vaccinare”, explică specialistul.

Printre măsurile recomandate se numără renunțarea la fumat, vaccinarea antigripală și antipneumococică, respectarea tratamentului prescris și monitorizarea periodică a stării de sănătate.

Aceste măsuri pot reduce riscul de exacerbări și de spitalizare.

81.000 de internări anual în România din cauza BPOC

Impactul bolii asupra sistemului medical este semnificativ. În România sunt înregistrate aproximativ 81.000 de internări anual în rândul pacienților cu BPOC.

O spitalizare de aproximativ șapte zile poate ajunge la un cost de 930 de euro. La aceste cheltuieli se adaugă costurile tratamentelor de lungă durată, ale investigațiilor și ale monitorizării medicale.

În formele severe și foarte severe, BPOC poate reduce speranța de viață cu mai mulți ani. Unii pacienți ajung să aibă nevoie de oxigenoterapie de lungă durată, semn al afectării importante a funcției pulmonare.

Boala nu se vindecă, iar modificările structurale produse la nivelul plămânilor sunt, în mare parte, ireversibile. Cu toate acestea, diagnosticarea precoce, renunțarea la fumat și respectarea tratamentului pot încetini evoluția afecțiunii, pot reduce riscul complicațiilor și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva BPOC, marcată în 18 noiembrie

La nivel mondial, aproximativ 3,4 milioane de oameni au murit în 2023 din cauza bronhopneumopatiei obstructive cronice. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, BPOC reprezintă a treia cauză de deces la nivel global.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva BPOC, marcată în fiecare an la 18 noiembrie, are rolul de a atrage atenția asupra acestei afecțiuni, a importanței diagnosticării precoce și a accesului la tratament.

Specialiștii recomandă persoanelor care se confruntă cu tuse persistentă, expectorație sau dificultăți de respirație, în special celor cu istoric de fumat ori expunere la factori de risc profesionali, să se adreseze medicului pentru evaluare.

Depistarea la timp poate face diferența între o boală descoperită în stadii incipiente și una diagnosticată abia atunci când respirația devine o luptă zilnică.

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Fiți la curent cu cele mai importante știri

Apăsând butonul SUBSCRIBE, confirmi că ai citit și ești de acord cu politica noastră GDPR și Termen și condiții
Publicitate