Connect with us


Administrație

Turisti imaginari la Lugoj

Publicat

în

noaptea muzeelor lugoj 2014 muzeul de istorie si etnografie lugoj foto lugojeanul (16)Dupa ce am scris articolul despre viitorul infocentru turistic la Lugoj, am auzit tot felul de pareri pro si contra. Pentru ziarul de joia asta, adica cel aparut ieri, am luat la rand centrele turistice din zona Lugoj-Faget, pentru a vedea daca un asemenea centru are vreun rost, este vizitat de turisti si merita investitia de sute de mii de euro. Ce am gasit vedeti in ziar, chiar va invit sa cititi materialul si sa va faceti si voi o parere, desi cele gasite la fata locului nu prea lasa loc de interpretare.

Ideea este ca si la Lugoj se va construi un asemenea centru. De ce? Nu pentru ca avem potential turistic. In niciun caz. Nu avem ce oferi turistului neamt sau american, suntem un oras de provincie mic si cochet, care inca arata rau in majoritatea locurilor, cu un muzeu si cam atat, pentru ca bisericile noastre, desi vechi si frumoase, nu adapostesc opere de arta ca cele de la Roma si deci nu sunt obiective turistice. Se construiesc aceste centre turistice din doua motive.

Primul tine de posibilitatea de a se ridica centrul relativ usor. Toata lumea aplica pentru masura europeana, toata lumea primeste banii si toata lumea are centru. Sa faci centru turistic la Barna, acolo unde singurul obiectiv turistic din sat e biserica din sat si unde ghid turistic e chiar fata primarului, mi se pare mai mult decat deplasat, avand in vedere ca nu exista utilitati si asfalt prin sat. Cam asta a fost si reactia primariei Lugoj la intrebarea privind scopul acestui viitor centru, daca primim banii, de ce sa nu il facem? Cititi in ziar mai multe despre ce spune primaria Lugoj.

Al doilea motiv tine de imbogatirea unor baieti destepti din construirea acestor centre. Costa intre 150 si 250 de mii de euro bucata, daca ai prins 4 centre, si da, sunt firme in zona care au prins mai mult de un centru, atunci „te-ai scos”, cum zice romanul. Uniunea Europeana ori nu este interesata, ori nu stie efectiv ce se intampla cu aceste centre, care adapostesc ghizi turistici si pliante, dar sunt goale de turisti si nu au niciun rost efectiv in comunitatile in care s-au ridicat.

Chiar va invit sa cititi materialul din ziar, il gasiti in tot orasul la chioscuri sau magazine de cartier, apoi va astept aici cu parerea voastra despre aceste centre turistice pentru turistii imaginari din Lugoj sau din zona orasului.

P.S.: Daca Lugojul ar arata asa, atunci da, am avea nevoie de un centru turistic. Ca sa vezi, Coburg asta, desi are patru castele si alte zeci de obiective turistice, nu are infocentru de sine statator, adica intr-o cladire special conceputa pentru el, ci unul amplasat intr-o cladire oarecare deja existenta din centrul orasului. Ca sa vezi…

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Administrație

Un primar de lângă Lugoj a cumpărat reparații de zeci de mii de la un PFA radiat

Publicat

în

Petru Carebia, primarul comunei Coșteiu, a cumpărat servicii de reparații de 20.000 de lei la acoperișul unui cămin cultural, de la un PFA care figurează ca fiind radiat încă din data de 18 martie a anului 2019. Potrivit site-ul de licitații publice SEAP, atribuirea s-a realizat în luna iulie a anului 2020. 

“Primăria Comunei Coșteiu, din județul Timiș, prin aparatul propriu al primarului, intenționează să contracteze „SERVICII DE REPARARE ACOPERIȘ CĂMIN CULTURAL VALEA LUNGĂ, COM. COȘTEIU, JUD. TIMIȘ”, scrie în descrierea anunțului de pe SEAP. 

La fața locului, lucrările s-au finalizat în timp record. Țigla veche a fost înlocuită cu plăci ondulate. Oamenii sunt mulțumiți că al lor cămin are un acoperiș nou. Sătenii nu știu că, potrivit magazinelor de materiale de construcții, prețul pentru cei puțin peste 260 de metri pătrați de plăci de acoperiș este de aproximativ 5000 de lei.

“Da, acum recent s-a făcut, când făcea aici acoperișul a făcut și porțile la primar și la vice acasă. El a făcut și lucrări la sala de sport acum ceva luni, un an, am auzit de la nepoata mea din Coșteiu. Bine că a făcut, noi suntem mulțumiți, că pica acoperișul, de ani de zile a promis că face”, ne-a povestit un bătrân din Valea Lungă, sat aparținător de comuna Coșteiu.

Am sunat la Primăria Coșteiu pentru un punct de vedere însă nimeni nu a răspuns la telefon. În data de 18 martie 2019 Oficiul Național al Registrului Comerțului a radiat din oficiu, toate Persoanele Fizice Autorizate și Întreprinderile Individuale care nu s-au conformat prevederilor art. II alin. (6) din Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale îi întreprinderile familiale.

Citiţi mai departe

Administrație

VIDEO Cui predă Boldea orașul pentru următorii patru ani, dacă mai câștigă un mandat

Publicat

în

Tinerii din societatea civilă, care i-au scris primarului Boldea din Lugoj o scrisoare prin care îl somau, mai mult decât îl rugau, să mai candideze pentru mandatul al patrulea, vor primi cârma orașului pentru următorii patru ani. O spune chiar primarul Francisc Boldea, în timpul unei “întruniri” pe care edilul a avut-o cu simpatizanții săi din generația 2000.

„De data asta nu putem face experimente, e prea grea situația în țară ca să fie de experimente cu unul care în viața lui nici nu știe câți trebuie să fie majoritatea într-o ședință. Dar orașul va fi al vostru, pentru patru ani de zile voi îl preluați. Să vă ajute Dumnezeu, să ne ajute Dumnezeu”, îi spune edilul șef tânărului susținător.

Cunoscuți pentru susținerea agresivă pe care o arată față de actualul edil, tinerii lugojeni care, conform spuselor lui Francisc Boldea, vor cârmui orașul pentru următorii patru ani se ocupă cu distribuirea de mesaje înălțătoare la adresa primarului în funcție și respectiv denigratoare despre restul candidaților, atât de pe conturile lor personale, cât și de pe unele false.

Multe dintre aceste conturi însă au fost blocate de Facebook, după nenumărate plângeri ale utilizatorilor. De ce va preda Boldea orașul pe mâna unor tineri care fie sunt proaspăt ieșiți din liceu, fie sunt studenți, fie nu au nicio altă ocupație, primarul nu a specificat aceste detalii. Boldea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

Citiţi mai departe

Cele mai citite