Într-un articol de opinie, sub semnătura analistului militar Ion Petrescu, „Adevărul” publică în ediția online, marți 20 decembrie, un text al fostului maior Paul Vasile, ajuns general în rezervă, cu pensie specială, care este acuzat că ar fi autorul masacrului de pe Calea Girocului, din decembrie 89.

„Inserez în acest areal mărturia unui compatriot care a trăit evenimentele din decembrie 1989, fiind în cadrul armatei, în zona Banatului. Timpul trece. Unele confesiuni sunt uitate. Altele ignorate. Cea a generalului (r.) Vasile Paul este scrisă cu o focalizare pe detalii inedite”, arată Ion Petrescu, după care dă publicității textul generalului Paul Vasile, pe care îl găsiți aici

Despre Paul Vasile vorbește inclusiv generalul Ştefan Guşe, care recunoaște într-un interviu apărut în cartea lui Pavel Coruț că i-a dat ordin maiorului Vasile Paul, aflat în fruntea unui grup de militari de la U.M. 01140 Lugoj, să recupereze cinci tancuri preluate de demonstranți, inclusiv prin deschiderea focului.

„Reuşisem să deblochez tancurile din Calea Girocului, folosind efective conduse de un maior foarte destoinic – Paul Vasile. Dacă luau foc, tancurile explodau ca nişte bombe. Distrugeau cartierul. Am dat ordin să fie deblocate cu orice preţ. Recunosc: cu orice preţ! Inclusiv prin foc!”, recunoaştea Ştefan Guşe după Revoluţie, în carte scrisă de Pavel Coruţ.

Intersecția a fost deblocată și tancurile recuperate, exact cum spunea generalul Gușe. Numai că în urma acestei acțiuni au fost împușcați foarte mulți revoluționari. Iată ce spunea procurorul Dan Voinea, despre dosarul în care era cercetat Paul Vasile

„Este un dosar care priveşte opt victime (doi morţi şi şase răniţi), care sunt victime pentru care răspunde generalul Paul Vasile. Este un dosar gata, care stă din cauza singurului fapt că nu s–a făcut, până în prezent, expertiza psihiatrică a acestui învinuit. Noi am trimis Institutului
Medico–Legal ordonanţa de efectuare a expertizei medico–legale, iar generalul Paul, sub diverse motive, pretexte, şi eu ştiu ce alte relaţii are
dânsul, permanent a refuzat să se prezinte acolo. Eu nu pot să–i forţez pe cei de la Institutul Medico–Legal, pentru că n–am voie să fac presiuni acolo.
Reporter: – Dar cine ar putea să facă presiuni acolo?
Dan Voinea: – Nu trebuie să facă nimeni presiuni. Dosarul acesta (Calea Girocului – n.n.), în mod paradoxal, deşi este gata (şi e demonstrată acolo vinovăţia generalului Paul Vasile), stă din cauza unei expertize medico–legale care, dintr–un motiv sau altul, întârzie să ajungă la noi, ca s–o punem la dosar. Eu nu am competenţă şi nici nu trebuie să fac presiuni asupra medicilor legişti, să m–amestec în munca lor, însă acolo se găseşte Ordonanţa noastră, prin care sunt rugaţi să facă această expertiză psihiatrică; este obligatoriu să o punem la dosar. Acest general Paul Vasile a găsit mereu pretexte ca să se sustragă verificării de la Institutul Medico–Legal, ba că e bolnav, ba că este în concediu, ba că e plecat din ţară şi, în felul ăsta, s–a pierdut foarte mult timp şi s–a întârziat trimiterea dosarului la instanţă”, a declarat Dan Voinea, conform memorialului revoluției.ro

Pe același site, al Memorialului Revoluției, apare și o declarație dată în 1990 de către locotenentului major Cristea Maricel, o informaţie referitoare la ce s–a petrecut în 17 Decembrie, în Calea Girocului:

„Declaraţie / Subsemnatul lt. maj. Cristea Maricel, declar următoarele / În ziua de 17 decembrie 1989, în jurul orei 12:00, am fost alarmat prin agent personal şi m–am prezentat la unitate/ La unitate am luat la cunoştinţă că este alarmă de luptă şi că trebuie să ne deplasăm spre Timişoara/ În jurul orei 16:30–17:00, am plecat spre Timişoara, în coloană de luptă cu muniţie de război în maşinile de luptă/ În jurul orei 18:30–19:30, am ajuns la Comandamentul Diviziei, unde împreună cu mr. Paul Vasile ne–am prezentat la comandantul Diviziei/ În biroul comandantului Diviziei era generalul–colonel Guşe Ştefan şi generalul–maior Chiţac Mihai/ Generalul Guşe Ştefan a ordonat mr. Paul V. să se deplaseze cu mijloacele pe care le are la dispoziţie pe Calea Girocului, pentru a recuceri 5 tancuri care au fost imobilizate de către cetăţeni şi care aveau muniţie de artilerie la bord şi care poate exploda/ Generalul Guşe a ordonat cucerirea acestor tancuri cu orice preţ, /să se tragă, la nevoie/ În jurul orei 21:00, am ajuns în Calea Girocului, la intersecţia cu Strada Mureş; nu s–a putut trece mai departe, de–a lungul Căii Girocului, deoarece pe Calea Girocului, la intersecţia cu Str. Lidia, erau nişte panouri mari şi un şanţ care blocau drumul/ Comandantul a ordonat să
se ia un dispozitiv de apărare în semicerc, în jurul celor două TAB–uri/ În jurul nostru, pe Strada Mureş şi pe Calea Girocului, erau în jur de 300 de persoane care huiduiau/ La un moment dat, această mulţime de oameni s–a apropiat de dispozitivul de militari, moment când s–a deschis foc. Din mulţime, un cetăţean nu s–a mai ridicat de jos, iar alţi 2 sau 3 au fost uşor răniţi/ Nu am putut vedea cine a tras, concret, în acei cetăţeni, întrucât eu eram în cabina unui camion, împreună cu şoferul civil Căprariu Ion, la o distanţă de circa 50–60 m de grupul de soldaţi şi cadre care formau dispozitivul de luptă/ În jurul orei 22:00 au venit de–a lungul Str. Mureş 2 TAB–uri care au deschis foc încă de la distanţă, perpendicular spre noi, din mers au virat spre stânga, spre Calea Girocului, şi au pătruns în lungul acesteia, trăgând în continuare. În primul TAB al acestei unităţi (care, ulterior, am aflat că era din Arad) se afla lt–col Rogin/ Anterior venirii lt–col Rogin cu unitatea din Arad, mr. Paul a dat telefon să ceară sprijin de la Comandament/ Mai precizez că am fost întâmpinaţi la sosirea în zonă de către un civil care a vorbit cu mr. Paul V., părând că se cunosc/ Precizez că demonstranţii găsiţi la faţa locului s–au apropiat, la un moment dat, de dispozitivul de luptă la o distanţă de aproximativ 10 metri, huiduiau, strigau lozinci, dar fără a sparge dispozitivul/ Am observat că s–a aruncat spre soldaţi cu sticle sau diferite obiecte, dar nu pot preciza dacă, din grupul de manifestanţi sau din blocuri/ Înainte de deschiderea focului, au fost somaţi să se îndepărteze şi să nu devină agresivi, dar nu s–au îndepărtat, moment în care s–a deschis foc asupra lor, foc executat mai mult în asfalt pentru a evita omorârea acestora/ Dispozitivul de luptă era format din aproximativ 30–40 de soldaţi şi din cadre, respectiv. mr. Paul, mr. Biriş, cpt. Neagu, cpt. Pruneanu, lt–maj. Romanescu/ Lt–col Rogin s–a oprit aproximativ 1 minut şi i–a comunicat ceva mr. Paul, lăsându–mi impresia că acesta a luat iniţiativa,
după care şi–a continuat activitatea de–a lungul Căii Girocului, unde s–a tras în continuare.”