Patricia Roșca, în vârstă de doar 17 ani, originară din Lugoj, județul Timiș, este una dintre cele mai promițătoare pianiste ale generației sale. Talentul său nativ, combinat cu o disciplină extraordinară și o pasiune imensă pentru muzică, au transformat-o deja într-un nume respectat în lumea muzicii clasice românești și internaționale.

Dragostea Patriciei pentru pian a început la vârsta de șapte ani, când părinții săi au înscris-o la Școala de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj. A fost momentul în care a descoperit că pianul putea fi mai mult decât un instrument – putea deveni o cale spre exprimare artistică.

„Am început pianul în clasa întâi și a fost, la început, ca o joacă. Am început să merg la concursuri, îmi plăceau piesele pe care le făceam, și așa pasiunea mea a crescut,” mărturisește Patricia.
Sub îndrumarea profesoarei Crina Ramona și mai târziu a profesoarei Carmen Shoner, Patricia a progresat rapid, impresionând prin maturitatea interpretativă și abilitatea tehnică, chiar de la o vârstă fragedă. „Are o maturitate încântătoare atât în interpretare, cât și în latura tehnică,” a declarat Carmen Shoner, una dintre profesoarele care i-au ghidat pașii.

Elevă la Colegiul Național de Muzică „George Enescu”

La vârsta de 15 ani, Patricia a făcut un pas important în cariera sa artistică, mutându-se la București pentru a studia la Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Zamfirescu. Acestă mutare a deschis noi oportunități, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Participările la concursuri naționale și internaționale au adus premii prestigioase, printre care Marele Premiu Duo „Sabin Păutza”, Premiul 1 la „Golden Piano Talent” din Macedonia și Premiul 1 la „Franz Liszt Center International” din Spania. „Talentul fără muncă nu e suficient. Patricia muncește enorm, uneori studiind până la 7-8 ore pe zi,” subliniază profesoara Shoner.

Talentul său a fost remarcat și pe scenele internaționale. Patricia a susținut recitaluri în locații de renume, precum Mozart House din Viena, și a debutat alături de orchestra din Karlovy Vary, sub bagheta dirijorului Bernat Quetglas. „Mă relaxez atunci când am concerte. Atunci simt că tot efortul depus merită,” spune Patricia.

Studiu neîntrerupt

În plus, masterclass-urile cu artiști și profesori de renume, precum Giuseppe Devastato și Horia Mihail, i-au oferit ocazia să-și perfecționeze tehnica și să-și lărgească orizonturile muzicale.
Deși își dedică cea mai mare parte a timpului studiului și concertelor, Patricia nu pierde din vedere echilibrul dintre educație și carieră. „Îmi încep dimineața studiind, merg la școală, iar apoi continui studiul acasă până seara,” povestește ea.

Planurile sale de viitor includ o carieră internațională ca pianistă și, poate, explorarea altor fațete ale artei muzicale. „Vreau să fac tot ce este în jurul pianului: concerte, poate predau sau compun. Este ceea ce mă definește.”

Patricia Roșca Maria este mai mult decât un tânăr talent – este un exemplu de perseverență și dedicație. Fiecare notă pe care o cântă este încărcată de emoție și de poveste, iar viitorul său promite să aducă și mai multe momente memorabile pe marile scene ale lumii.

Pe 19 decembrie 2024, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj a găzduit cea de-a X-a ediție a Galei Premiilor Lugojene, un eveniment jubiliar care a celebrat valorile locale sub denumirea „Lugojeni cu care România se mândrește” și premiile „Josif Constantin Drăgan” 2024. Organizată de Primăria Municipiului Lugoj și Fundația Europeană Drăgan, în parteneriat cu săptămânalul „Redeșteptarea” și portalul „Lugojeanul”, gala a fost un omagiu adus celor care, prin activitățile lor remarcabile, au contribuit la dezvoltarea și promovarea orașului pe plan național și internațional.

Într-un oraș cu o tradiție teatrală de peste două secole, Tudor Trăilă reprezintă un model de dăruire artistică și pasiune pentru scenă. Născut pe 4 iunie 1967 în Lugoj, actorul a dedicat 35 de ani Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu”, devenind o emblemă a artei dramatice locale și un reper cultural în întreaga țară.

Tudor Trăilă și-a început cariera artistică în 1989, sub regia regretatului Ioan Ieremia, cu spectacolul „Țarul Ivan își schimbă meseria” de Mihail Bulgakov. De atunci, el a urcat pe scenă în peste 650 de spectacole, atât în România, cât și în străinătate, interpretând roluri de o complexitate remarcabilă. Talentul său a fost recunoscut și pe scene prestigioase precum Teatrul „Nottara” din București sau Sala Teatrului „Tonnere” din Franța. A fost recompensat cu numeroase premii de interpretare la festivaluri naționale și internaționale.

Tudor Trăilă nu este doar un artist de excepție, ci și un mentor pentru colegii săi. Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek, o colegă de breaslă, îl descrie drept „un actor complex în adevăratul sens al cuvântului”. Ea evidențiază generozitatea sa pe scenă și în afara ei, dar și talentul său de a-i ajuta pe cei mai puțin experimentați să-și descopere potențialul.

„Tudor își ia personajele și le duce de pereți, efectiv. Pe scenă, poți să-l compari fără tăgadă cu marii actori ai teatrului românesc. Este altruist, întotdeauna lângă tine, întotdeauna gata să te ajute,” spune Ileana Caprariu-Nemecsek.

Spectacole pentru toate generațiile

Actorul nu s-a limitat la roluri dramatice sau comice de mare anvergură, ci a adus bucurie și celor mai tineri spectatori, prin spectacole precum „Pinocchio”, „Capra cu trei iezi” sau „Cenușăreasa”. Aceste producții au dus teatrul dincolo de scena consacrată, în comunități îndepărtate din țară și diaspora.

Dincolo de activitatea pe scenă, Tudor Trăilă a avut și un rol important în administrarea culturii lugojene. A condus Casa de Cultură a Municipiului Lugoj și continuă să fie implicat în gestionarea activităților instituției, fiind și juristul acesteia.

Ilie Petrovici, directorul Casei de Cultură, îl descrie ca „un om dedicat actului cultural, implicat în tot ceea ce face. Este un privilegiu să lucrăm împreună pentru proiecte care îmbogățesc viața comunității lugojene.”

Prin talent, muncă și o dragoste nemărginită pentru teatru, Tudor Trăilă rămâne un simbol al dedicării totale artei dramatice. Cu fiecare spectacol, fiecare rol interpretat și fiecare proiect cultural inițiat, el continuă să inspire generațiile viitoare și să lumineze scena culturală din Lugoj și dincolo de granițele acestuia.

Pe 19 decembrie 2024, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj a găzduit cea de-a X-a ediție a Galei Premiilor Lugojene, un eveniment jubiliar care a celebrat valorile locale sub denumirea „Lugojeni cu care România se mândrește” și premiile „Josif Constantin Drăgan” 2024. Organizată de Primăria Municipiului Lugoj și Fundația Europeană Drăgan, în parteneriat cu săptămânalul „Redeșteptarea” și portalul „Lugojeanul”, gala a fost un omagiu adus celor care, prin activitățile lor remarcabile, au contribuit la dezvoltarea și promovarea orașului pe plan național și internațional.

Lugojul se pregătește să găzduiască un eveniment deosebit pe scena teatrului local! Pe 20 decembrie 2024, la ora 18:00, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” va deveni locul unei seri de neuitat, când îndrăgita actriță Maia Morgenstern va urca pe scenă în piesa de teatru „Cioburi de Oglindă”. Spectacolul marchează nu doar o premieră în orașul nostru, ci și 25 de ani de la prima sa apariție pe scena lugojeană, o reîntoarcere a uneia dintre cele mai îndrăgite figuri ale teatrului românesc.

„Cioburi de Oglindă” promite să fie o producție deosebită, un spectacol care îmbină emoția, arta și profunditatea unui text dramatic ce va captiva publicul din prima până în ultima clipă. Regizat de nume mari ale teatrului românesc, acest spectacol se centrează pe teme universale despre iubire, pierdere și auto-descoperire, toate acestea fiind transpuse cu măiestrie de Maia Morgenstern, una dintre cele mai mari actrițe ale teatrului românesc.

Accesul la acest spectacol extraordinar se face pe bază de invitație, iar acestea pot fi obținute gratuit atât la sediul Casei de Cultură „Traian Grozăvescu” din Lugoj, cât și online, pe platforma Entertix, la următorul link:

https://www.entertix.ro/bilete/26532/piesa-de-teatru-cioburi-de-oglind-20-decembrie-2024-teatrul-municipal-traian-grozavescu-lugoj.html

Lugojul va fi gazda unui eveniment dedicat promovării și celebrării patrimoniului Succesion din euroregiunea DKMT. Joi, 12 decembrie 2024, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din oraș (strada Nicolae Bălcescu nr. 2), va avea loc lansarea publicației Common Heritage – Catalog Succesion, un proiect care reunește cercetări valoroase despre arhitectura și patrimoniul cultural din Timișoara, Arad, Lugoj, Lipova, Deva și alte localități din România, Ungaria și Serbia.

Evenimentul va debuta la ora 17:00 cu o prezentare a proiectului Common Heritage – Catalog Succesion, care are ca scop identificarea și promovarea elementelor plastice comune ale localităților din această regiune. Așezată la granița dintre trei țări, euroregiunea DKMT reprezintă un important spațiu cultural și istoric, iar proiectul își propune să contribuie la păstrarea și valorificarea acestui patrimoniu comun.

La ora 17:15 publicul va putea descoperi Catalog Succesion Nr. 1. Fitomorf – prima ediție a publicației, care explorează influențele stilului Secession asupra arhitecturii și artei plastice din această zonă. De asemenea, va fi prezentată și platforma Common Heritage, destinată să adune și să facă accesibile resursele legate de patrimoniul arhitectural și artistic din euroregiune.

Un moment important al evenimentului va fi dedicat patrimoniului Art Nouveau din Lugoj. La ora 17:30, va fi susținută o prezentare despre „Patrimoniul Art Nouveau din Lugoj în pericol”, în care vor fi discutate provocările cu care se confruntă orașul în protejarea acestui tip de patrimoniu valoros.

Organizat în parteneriat cu Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, evenimentul face parte dintr-o serie de inițiative care își propun să aducă în prim-plan patrimoniul cultural al zonei și să contribuie la creșterea conștientizării publicului asupra importanței conservării acestuia.

Common Heritage – Catalog Succesion este un proiect susținut de Asociația Prin Banat, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România prin timbrul de arhitectură.