Connect with us

Lugoj

VIDEO Povestea lui Dan Haica, omul care și-a transformat barul în „Colțul de Cultură” al Lugojului

Publicat

în

RETIM

Lugojeanul.ro continuă campania prin care vă prezintă “Lugojenii cu care România se mândreşte”. În următoarea perioadă, Lugojeanul vă va prezenta laureaţii Galei Premiilor Lugojene – Premiile “Josif Constantin Drăgan”, într-un demers jurnalistic menit să dezvăluie cine sunt, cum gândesc și cum au ajuns la statutul pe care îl au astăzi.

Dan Haica este lugojean de peste 30 de ani. A ajuns aici ca inginer constructor, detașat temporar din Timișoara, pe o funcție de conducere. La Lugoj l-a prins Revoluția și în contextul evenimentelor de atunci a fost numit viceprimar. La sfârșitul mandatului a ales să se retragă din politică și viața publică. A rămas la statutul de om de afaceri. English Pub-ul care, în ultimii ani, a devenit un pol al evenimentelor culturale din oraș a fost inițial o afacere de suflet.

Fin cunoscător al muzicii, Dan Haica și-a dorit un loc în care să poată asculta ce își dorește, nu l-a conceput ca un spațiu pentru evenimente culturale. Printr-o frumoasă colaborare cu Ștefan Katona, un reper al cunoștințelor muzicale de gen, se formează aici un club de jazz. Sugestia înființării lui a venit din partea maestrului Constantin Răducanu, care a avut de altfel și prima expoziție de pictură la Colțul de Cultură de la English Pub. Așa s-a deschis seria evenimentelor culturale, locația reușind sa monopolizeze în scurt timp mare parte din evenimentele culturale ale orașului.

„Eu fiind mare amator de jazz și existând un club de jazz, un reputat club condus de Ștefan Katona pe vremuri, la un moment dat s-a gândit să predea ștafeta și la sugestia pictorului Constantin Răducan care era un membru al clubului s-a mutat acest club de jazz aici. După aceea am început să chemăm formații să cânte, Răducanu a propus să facă și o expoziție, de aici s-a început cu partea de artă vizuală, Henrieta Szabo, directoarea bibliotecii care și ea face parte din clubul nostru a sugerat câteva lansări de carte cu nume cunoscute și așa fiecare și-a adus aportul. Eu am început cu partea de muzică și acum mă ocup în general de partea muzicală, restul am ca să zic așa consilieri, prietenii mei consilierii pe toate direcțiile inclusiv pe pictură, pe carte, care mă ajută tot timpul”, povestește Dan Haica

Au expus în cei 10 ani ai Colțului de Cultură, printre alții artiștii Viorel Toma, Ștefan Pelmuș, Suzana Fântânaru, Petru Galiș, Sorin Nicodim, Eugen Keri, Mihai Olteanu. Dan Haica este selectiv, spune, i-a vrut pe cei mai buni dar nu a spus nu artiștilor din noua generație, pe care îi sprijină: Flora Răducan, Rafael Mateiaș, Laura Pokker, Viorica Buga, Adrian Sandu, Adrian Sabău sau Lucia Kola. Faptul că Silviu Orăvițan, care a expus în marile galerii de artă ale lumii, a ales English Pub-ul pentru singura expoziție într-un spațiu neconvențional rămâne un argument decisiv în demersul său. Prieteni vechi ai amfitrionului, Dan Buruleanu, Mihai Zegrea, Lucian Ionică, Valentina Sarosi, fotografi cu recunoaștere națională și internatională au prezentat artă fotografică, iar Ioan T. Morar, Radu Paraschivescu, Mircea Mihăieș, Adriana Babeți, Robert Șerban, Marius Ghilezan, Marius Chivu, Cornel Ungureanu, Adriana Cârcu, Andrei Ruse și Nina Ceranu au ales să își lanseze aici cărțile. Bega Blues Band, JazzyBit, Marius Dobra Band, Maria Hojda, Horia Crișovan, dar și artiști din SUA, Canada, Austria, Serbia, Ungaria, Franța(doar Cedric Henriot Trio, câștigător de premiu Emmy spune totul). Așa s-a ajuns la o medie de 50 de evenimente pe an și un public constant la care Dan Haica ține.

„Știți foate bine, cultura e consumatoare de bani, nu generatoare de bani și mi-am dorit un loc în care să mă simt eu bine și să-mi găsesc prieteni de un anumit nivel, pentru că și muzica și arta și cărțile pe care le lansăm aici evident că triază lumea care vine. Și atunci am avut norocul să întâlnesc oameni excepționali din Lugoj pentru că fără ei, deși nu am făcut-o pentru ei, fără ei nu o puteam face. Asta e de fapt esența și mulțumirile mele”, spune Haica

Cea mai mare apreciere pe care i-a făcut-o cineva lui Dan Haica pentru al său Colț de Cultură? Cea făcută de Ingo Glass, artist plastic de talie internațională, „Coltul de Cultură de la English Pub este un «Cabaret Voltaire» al României”.

 

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

De ce este vinul de Porto unul dintre cele mai prestigioase vinuri din Europa

Publicat

în

Vinul de Porto este cel mai prestigios și cunoscut dintre vinurile portugheze și unul dintre cele mai consumate din Europa. Își primește numele de la orașul de coastă Porto de unde este expediat, dar, de fapt, este produs cu struguri crescuți în interiorul muntos al Alto Douro (regiunea viticolă). Să aflăm de ce este atât de special!

RETIM

Porto, oraș al vinului

Am putea numi Porto orașul vinului, deoarece pe de o parte te poți bucura de „vinho verde”. Vinul acela proaspăt, de vârstă fragedă, care nu este de fapt verde! Și, pe de altă parte, poți găsi faimosul „vin de Porto”, care este cel mai exportat vin din Portugalia în toate părțile lumii.
Dar nu a fost exportat întotdeauna de aici.

Centrul comerțului cu vin a fost elegantul oraș Viana do Castelo, de pe coasta de nord a țării. Ceea ce s-a întâmplat a fost că terenul montan nu le-a permis să transporte vinurile pe uscat de pe Valea Douro. Așadar, au început să le transporte de-a lungul râului Douro până în orașul Porto. Și de acolo, în lume!

Istoria vinului de Porto

Negustorii englezi au ajuns în orașul Porto în căutarea unui substitut pentru vinul francez când, în 1678, Anglia și Franța au intrat în război. Guvernul francez lansase o serie de măsuri pentru restricționarea importurilor de bunuri britanice în țara lor, iar guvernul britanic a oprit comerțul cu Franța. Deci, Porto a fost această sursă alternativă de aprovizionare pe care doreau să o găsească.

Dar vinul a plecat într-o ​​lungă călătorie spre Anglia și nevoia de a-l păstra i-a determinat pe negustori să adauge rachiu. Acest lucru a stabilizat vinul și i-a permis să reziste la temperaturile și umiditatea excursiilor cu barca. Acest amestec i-a entuziasmat pe englezi, încurajându-i să se stabilească în oraș și să-și deschidă propriile pivnițe acolo. De aceea există atât de multe nume britanice în mărci.

Un secol mai târziu, în 1756, prim-ministrul portughez, Marqués de Pombal, a stabilit limitele geografice ale podgoriilor de vinuri de Porto, creând „Regiunea delimitată a Duoro”. Podgoriile au fost clasificate în funcție de calitatea lor și au fost stabilite standardele de producere a vinului.

Prezent

Există aproximativ 33.000 de cultivatori de struguri certificați în regiunea Douro și peste 30 de soiuri de struguri acceptate pentru a produce acest vin. Sunt cultivate pe o terasă abruptă, ceea ce face foarte dificilă mecanizarea procesului. Dar condițiile climatice, solul și soiul de struguri din regiunea viticolă Douro nu pot fi reproduse în altă parte a lumii!

Există o întreagă afacere de turism în jurul acestei afaceri: degustare de vinuri, excursii cu trenul cu aburi, croazieră pe Douro, participarea la culesul recoltei, suveniruri de vin, etc.

De ce e vinul de Porto special

Caracteristicile vinului de Porto îl disting de vinurile obișnuite. Toate soiurile de vin de Porto au arome și savori bogate, intense și foarte persistente, cu un conținut ridicat de alcool (de obicei între 19% și 22% vol.). vin într-o varietate de culori și niveluri diferite de dulce.

Una dintre cele mai importante calități ale unui vin de Porto adevărat este amestecul unic de struguri indigeni portughezi. Strugurii de Porto includ Touriga Franca, Touriga Nacional, Tinta Roriz (sau Tempranillo), Tinta Barroca și Tinta Cão și se spune că există cel puțin 52 de soiuri! Fiecare strugure adaugă o aromă unică amestecului. De exemplu, Touriga Nacional adaugă note de afine și vanilie, iar Touriga Franca adaugă note de zmeură și scorțișoară.

Stiluri de vin de Porto

Există multe categorii oficiale diferite de vin de Porto, dar cele mai multe se încadrează în aceste 4 categorii:
Vin de Porto Ruby (roșu): un vin de Porto roșu profund, care include vinul de Porto Vintage, târziu îmbuteliat (LBV), Crusted și Ruby
Tawny: un vin foarte dulce, îmbătrânit în butoi, cu arome oxidante de nuci și caramel
Alb: realizat cu struguri albi indigeni, inclusiv Rabigato, Viosinho, Gouveio și Malvasia
Roze: Acesta este un nou stil de vin de Porto făcut ca vin rosat cu arome de căpșuni, violete și caramel.

Vintage, cel mai bun vin de Porto

Vintage este cea mai înaltă clasificare a vinului de Porto. Vintage este un vin de calitate excelentă produs dintr-o singură recoltă. Este considerat regele vinurilor de Porto, reprezentând doar un mic procent din producția totală.

Este îmbuteliat între 1 iulie al celui de-al doilea an și 31 decembrie al celui de-al treilea an după recoltare. Deși poate fi consumat imediat, este de obicei păstrat în pivnițe de îmbătrânire pentru o perioadă care poate dura până la 40 de ani.
Este un vin rosu foarte închis la culoare, care devine mai moale după îmbătrânirea în sticlă.

Servirea vinului de Porto

Vinul de Porto trebuie servit chiar sub temperatura camerei, la aproximativ 16°C.
Vinurile de Porto se potrivesc minunat cu brânzeturi cu aromă bogată (inclusiv brânzeturi albastre), deserturi de ciocolată și caramel, nuci sărate și afumate și chiar și carne dulce-afumată.

Citiţi mai departe

Lugoj

Dezvoltăm România! Dezvoltăm Timișul European! (P)

Publicat

în

În 6 decembrie, timișenii se vor afla în fața unei mari oportunități. Este pentru prima dată după foarte mulți ani, când există posibilitatea ca toți factorii decizionali de la nivel local și național să aibă o viziune comună pentru dezvoltarea județului. Votul din 6 decembrie va fi cel care va da semnificație rezultatului de la alegerile locale. Autoritățile locale au nevoie de sprijin consistent din partea Guvernului și a Parlamentului pentru ca proiectele de care Timișul are nevoie să se concretizeze.

RETIM

”Guvernul PNL a reușit să atragă într-un an fonduri europene cât toate guvernările PSD la un loc. Președintele Klaus Iohannis a obținut la Bruxelles o sumă record pentru investiții, 80 miliarde de euro. Dezvoltarea Timișului va fi posibilă doar cu un parteneriat puternic administrație locală-Guvern-Președinte și un Parlament sănătos ca liant. Dacă noua conducere a Consiliului Județean nu va avea de partea sa, un Guvern liberal, dezvoltarea Timișului va fi pusă sub semnul incertitudinii”, susține Ionuț Gaiță, candidatul PNL Timiș pentru Senatul României.

Dezvoltarea Timișului la nivel european este deviza liberalilor pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. Guvernul PNL a pornit deja pe acest drum, dar au existat foarte multe situații în care majoritatea toxică din Parlament, reprezentată de PSD, a pus piedici.
”Suntem singura țară din europeană care nu a intrat în recesiune tehnică. Economia a crescut, in trimestrul III, cu 5,6%. Este rezultatul măsurilor bune luate de Guvern: am eliminat supra-acciza la carburant și suprataxarea contractelor part-time, introduse de PSD, am reușit să scădem inflația de la 5,4% la 2,8%. Am mărit alocațiile cu 20% și pensiile cu 14%. Sunt fapte evidente care se simt direct în buzunarele românilor. Am reușit toate aceste lucruri într-o perioadă extrem de dificilă. Dar, toate aceste rezultate sunt confirmarea faptului că în ultimul an am creat premisele pentru dezvoltarea României. De aici înainte, cu un guvern responsabil și cu măsuri deștepte, avem baza pe care putem construi”, afirmă deputatul liberal, Marilen Pirtea.

Programul propus de Alin Nica, noul președinte liberal al Consiliului Județean, a câștigat încrederea oamenilor și a adus în discuție, după foarte multă vreme, obiectivele mari pe care acum candidații PNL le-au integrat pe lista priorităților pentru următorii 4 ani. Iată câteva dintre proiectele pe care aceștia le consideră obligatorii pentru dezvoltarea Timișului, la nivel european:
Centura Timișoarei și legătura cu autostrada A1 sunt două proiecte văzute ca un întreg. Centura este o prioritate pentru întreg județul, care va asigura pentru cetățeni și transportatori noi legături cu drumurile de mare viteză și care va fluidiza traficul în Timișoara. De asemenea, o nouă legătură rutieră cu două benzi pe sens, între Arad, Timișoara și DN 69 va fi cea de-a treia descărcare de pe autostradă, după Remetea Mare și Giarmata.

Autostrada Timișoara-Moravița ne va lega de Belgrad. Timișoara poate deveni singurul mare centru universitar din țară înconjurat de autostrăzi cu legături rapide directe spre Europa, prin două rute (Timișoara-Belgrad-Atena și Timișoara-Nădlac-Budapesta-Milano).
Sala Polivalentă cu 16. 000 de locuri. Este un obiectiv care poate da Timișoarei cel mai mare spațiu multidisciplinar din zona de vest a țării. De aici se va da tonul vieții cultural-sportive în România. Noua sală va putea găzdui evenimente, târguri și expoziții naționale și internaționale de mare amploare.

Un stadion nou cu o capacitate de aproximativ 32.000 de locuri. Noua Arenă sportivă poate fi ridicată pe vechiul amplasament ”Dan Păltinișanu”. Timișul are nevoie de infrastructură sportivă de nivel european pentru a putea găzdui evenimente sportive cu relevanță națională și internațională, dar și pentru a da un imbold puternic revigorării sportului bănățean.
Un nou spital modern în Lugoj. Noua structură va avea între 250 și 300 de paturi și va deservi peste 200.000 de cetățeni din estul județului Timiș. Investiția se va ridica la aproximativ 60 de milioane de euro și are șansa de a fi finanțată prin Programul Național de Reziliență, din fonduri europene.

Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Anul 2023 va fi un regal cultural de succes pentru Timișoara și pentru întreg județul, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca în următorii 2 ani, publicul timișean să-și recupereze spațiile culturale și patrimoniul cartierului Cetate.

Comandat de PNL Timiș. Executat de SC BANAT PRESS SRL Cod mandatar financiar: 11200025

Citiţi mai departe

Lugoj

Noaptea Muzeelor …pe rețele de socializare. Muzeul din Lugoj va difuza un film realizat de elevi

Publicat

în

Foto destepti.ro

Cea de-a șaisprezecea ediție a Nopții Europene a Muzeelor, ce trebuia să se desfășoare, ca de obicei, în luna mai a acestui an, a fost reprogramată de organizatorul european pe 14 noiembrie din cauza contextului pandemic pe care îl traversăm.

RETIM

Pentru că siguranța vizitatorilor este cea mai importantă, multe muzee și spații culturale abordează acest eveniment în mediul virtual, propunând publicului activități pe rețelele sociale.

Muzeul din Lugoj se înscrie în acest concept, prin realizarea unui proiect digital, în colaborare cu elevii Liceului Teoretic “Iulia Hașdeu”, coordonați de doamna profesor Ibolya Șipoș. Făcând apel la creativitatea elevilor, i-am încurajat să exploreze, în mod activ, colecţiile muzeale de istorie locală și etnografie. Ei au creat un film de prezentare, ce va fi publicat pe pagina de Facebook a Muzeului de Istorie și Etnografie din Lugoj, referitor la obiectele, personalitățile lugojene și evenimentele istorice care i-au impresionat cel mai mult. Așadar, manifestările din acest an prilejuite de Noaptea Muzeelor se desfășoară în mediul online – o reflectare a schimbărilor interesului public pentru consumul cultural în binecunoscuta manieră clasică, o modificare tributară circumstanțelor pe care le trăim.
În ideea fidelizării publicului nostru și în mediul online, o importantă preocupare a muzeului lugojean reprezintă adaptarea la noile realități ale comportamentului cultural”, arată reprezentanții muzeului, într-un comunicat de presă.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite