Cu tot respectul, pentru candidații la funcția de primar cei știuți și cei neștiuți încă, aș vrea să amintesc faptul că, în aproximativ trei luni de zile, vom merge să votăm noul conducător al urbei, însă nu știm pentru ce vom da acest vot. Ar fi timpul că stimabilii care își doresc această funcție să vină totuși să ne povestească ce vor să facă cu acest oraș, în următorii patru ani.

Să ne vorbească mai mult despre viitor, de ceea ce vor face ca să trăim într-un oraș civilizat, unde calitatea vieții să crească. Trecutul, bun sau rău, oricum nu-l mai putem schimba! Putem și trebuie să tragem învățăminte, ca să nu mai facem aceleași greșeli și să nu mai mergem pe același drum, însă cam atât mai avem de câștigat acum din trecut.

Că, altfel, mă îndoiesc că vom mai recupera ceva din proastele investiții sau din banii aruncați pe apa epurării de la Jabăr. E doar pierdere de vreme și discuții în van. Acolo e treaba procurorilor, care dacă nu au făcut-o până acum sunt sigur că nici de acum încolo nu o vor mai face.

Și dacă tot vorbim despre apă, ar trebui să ne explice domnii candidați, cum și în cât timp vor rezolva problema apei de la robinetele lugojenilor. Atât calitativ cât și cantitativ. Pentru că, în 2020, discutăm încă de cartiere unde apa nu are destulă presiune ca să ajungă la etajele superioare ale blocurilor. Vorbim încă de apă murdară, care în multe zone pute și nu poate fi folosită nici la spălatul rufelor. Apă care ne îmbolnăvește la propriu, ceea ce continuă lanțul slăbiciunilor.

Cei care vor că conducă orașul, trebuie să ne spună când și cum vom avea un spital decent, de care să nu fugim la Timișoara sau prin alte locuri. Un spital cu secții de unde să nu lipsească aparatura și materialele necesare, dar cel mai important, specialiștii care știu ce au de făcut și unde aspectul de neîngrijit să dispară.

Poate viitorii candidați ne dezvăluie și soluția cu care să schimbe la propriu fața orașului. Să nu mai avem fațade ponosite, care să ne pice în cap când mergem pe stradă. La fel cum stimabilii candidați trebuie să vină să ne spună când nu vom mai avea un oraș tot peticit și plombat, unde drumurile arată de parcă sunt făcute cu 100 de ani în urmă. Și poate ne spun și când vom vedea aceste drumuri curate, fără coșuri ruginite și iarbă de jumătate de metru pe marginea lor.

Când va avea Lugojul zone verzi îngrijite așa cum vedem pe la alții și un parc adevărat, întins pe mai multe hectare, unde oamenii să meargă și să se relaxeze, nu să stea în mirosul excrementelor de cioară și în zgomotul și gazele mașinilor care trec la câțiva zeci de metri de ei? În 30 de ani de la Revoluție, niciunul dintre primarii care au condus acest oraș nu a fost în stare să facă un asemenea parc. Deși locuri în apropiere există, voința lipsește. Avem insula din Cotul Mic, zona bălților Pescărușul, malurile Timișului între Podul de Fier și podul de pe centură, Dealul Viilor etc.

Pe scurt, ceea ce vă cerem este să veniți cu un proiect de oraș, pe patru, pe opt sau pe câți ani vreți, care să conțină soluții aplicabile și care să ne scoată din starea în care suntem astăzi.

Lugojul e un oraș mic, la propriu și din păcate începe să devină și la figurat, dar cu un om cu viziune în fruntea lui ar putea foarte ușor să renască și să fie unul dintre exemplele României, așa cum a ajuns Oradea. Pentru asta însă, cel care va ocupa fotoliul de primar în următorii patru ani, trebuie să schimbe radical felul în care se fac lucrurile acum. Trebuie să vină cu o altă gândire și cu o altă viziune, să privească în țară și în afara ei, să ia exemplele de bună practică și să le aplice și aici, să înțeleagă că am rămas cu mult în urmă și că riscăm să devenim un oraș trist și monoton, doar un dormitor pentru muncitorii de la multinaționale, din care foarte mulți se vor grăbi să plece definitiv.