Există în România un oraș cu adevărat deosebit, iar numele lui este Caracal și este plin de minuni. Cine nu a auzit de minunile din Caracal nu are cultură generală. Stâlpi în mijlocul străzii, macarale lăsate în blocuri, furtul ușii de la sediul poliției sau cimitirul de pe strada Învierii sunt doar câteva dintre aceste ciudățenii care la Caracal există și sunt la fel de reale ca acest blog. Deși la Caracal aceste minunății sunt evidente, cred că fiecare oraș are măcar o mână de asemenea orori.
Făcând un experiment de imaginație, am încercat să descopăr trei minuni cu care Lugojul nostru s-ar putea lăuda mâine, dacă ar veni în vizită un grup de producători de la Discovery pentru a realiza un reportaj, așa cum au făcut pe la Caracal acum câțiva ani.
Prima care mi-a sărit în minte a fost strada cu 50 de gropi. Pe numărate 50 de gropi, nu pe ghicite, sunt pe Coloman Wallisch, o stradă pe care înjur de fiecare dată când trec. Nu contează că sunt liniștit, fericit, am câștigat la loto sau am primit cea mai bună veste din univers, când trec pe Wallisch înjur de cel puțin jumătate din zeii cunoscuți de ființa umană.
Lăsând strada în plata Domnului, trebuie să trecem și pe la cinematograful de peste 1.000.000 de euro, dar fără filme. Recepționat acum un an, cinematograful este pe cale de a fi dat în folosință, dar până să mă văd eu acolo, cu biletul în mână și stând pe hol cu 5 minute înainte de începerea peliculei, nu cred o iotă din ce văd, pentru că la fel de siguri pe ei erau conducătorii orașului și la prima, și la a doua, chiar și la a treia și a patra inaugurare.
Culmea, la Lugoj există un ceas electric care nu arată ora exactă. Arată el o oră, dar nu cea bună. Îi zice chiar Ceasul Electric, dar autoritățile nu au avut bani și timp să îl repare, iar acum unul dintre simbolurile orașului nu știe de capul lui și nici de ceasul pe care trebuie să îl afișeze. Mai grav este că l-au pus în mijlocul orașului, pe unde trec toți cei care ne văd orașul, oamenii rămânând nu de puține ori pe loc la privirea ceasului, crezând că li s-au stricat telefoanele.
Cam atâtea am găsit la ora asta, după doar câteva minute de gândire semiprofundă. Tu ce minuni ale Lugojului cunoști? Scrie un comentariu mai jos!

Orașul în care nu poate câștiga lupta cu ciorile. Cu cele prezente în Parcul Copiilor.
*nu se poate…
Eu cunosc din vazute si auzite:
– un sens giratoriu facut prea mare in diametru, pe Huniade, si pe care au incalecat camioanele pe un segment din al doilea cerc (al doilea, caci primul este incalecat frecvent). A fost reparat de vreo doua ori. De un an nu mai e reparat. Vazut.
– un bloc din micro 2, unde s-a construit o anexa la garsoniera, dar nu doar pe latimea garsonierei, ci ocupind si spatiul adiacent casei scarilor, obturind geamul de la parterul casei scarilor. Ca firma e trecut „Topograf”. E clar ca omul stie sa topografieze 😛 Oare cu a cui voie? Auzit (am tot zis ca ma duc sa vad si eu minunea, dar nu mi-am facut timp).
NB,
as mai fi, dar las si altora 😉