Connect with us

Cultură

Expoziţie inedită la Muzeul din Lugoj. “Manualele școlare ale moșilor noştri”

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj în colaborare cu Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș propun publicului lugojean o inedită expoziție itinerantă, cu titlul „Manualele școlare ale moșilor noștri”.

Vizitatorii vor putea descoperi în vitrinele expoziționale cărţi unicat tipărite în perioada 1845-1927: Abecedarul editat de marele povestitor Ion Creangă, Abecedarul lui Alexandru Odobescu, un manual şcolar datat la 1881 dar și altele tipărite în perioada interbelică în limba latină, maghiară, gemană sau franceză, vechi programe școlare și obiecte tridimensionale – tăbliță de scris, clopoțel școlar, cărți poștale muzicale. Colecționate de-a lungul timpului de prof. Gheorghe Rancu şi de istoricul caransebeșean Constantin Brătescu, o parte din aceste valoroase exponate aparțin Asociaţiei BanatCult din Valea Almăjului.

Muzeul lugojean va expune din patrimoniul său, caiete școlare, datate 1874-1875, care au aparținut familiei avocatului George Dobrin dar și vechi tăblițe și instrumente de scris. Vernisajul manifestării va avea loc miercuri, 26 februarie 2020, ora 13.00, la sediul Muzeului din Lugoj.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 26 februarie – 20 martie 2020.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Filmul „colectiv” se vede în avanpremieră la Lugoj. În această seară sunteţi invitaţi la cinematograf

Publicat

în

Filmul „colectiv”, regizat de către Alexander Nanau, va rula în cinematografele din România începând cu data de 28 februarie. „colectiv” se va vedea în avanpremieră la Lugoj joi, 27 februarie, de la ora 21:30, la Cinema Bela Lugosi, dar și de pe 28 februarie iar biletele sunt disponibile la casa de bilete a cinematografului.

colectiv” spune povestea primului an de după incendiul din clubul cu același nume și urmărește cu egal interes autorități și jurnaliști, într-o interacțiune permanentă de căutare și expunere a adevărului. Este un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj și responsabilitate individuală.

Producția va oferi în premieră spectatorilor din cinematografe acces în locurile cheie de după evenimentul tragic din clubul Colectiv: redacții de ziare, cabinete de miniștri, coridoare de instituții, săli de ședințe.  Filmul urmărește jurnaliști, avertizori de integritate (whistleblowers), pacienți și familiile lor, dar și oficiali din guvern și reprezentanți ai statului, dezvăluind fără compromisuri o întreagă rețea a corupției, minciunii și manipulării.

„Momentul Colectiv a fost pentru noi toți o traumă. Ca orice individ traumatizat, o societate traumatizată devine ușor de manipulat și de mințit. După Colectiv decizia de a face un film prin care să înțeleg mai bine cum funcționează societatea și mai ales relația cetățean – stat, a venit natural. Mi-am îndreptat atenția către presă și pe parcursul unui an am putut observa din interior și în timp real procesul dramatic al luptei pentru adevăr a jurnalistilor cu autoritățile statului care, lipsite de orice urmă de umanitate, nu numai că au manipulat opinia publică, dar au și acoperit intenționat corupția din sistemul de sănătate, luând în calcul fără să clipească moartea propriilor cetățeni.” a declarat regizorul Alexander Nanau.

Premiera mondială a filmului a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția, fiind primul film documentar românesc selectat în cadrul prestigiosului festival italian, iar premiera nord-americană la TIFF (Toronto International Film Festival). Pelicula a fost selectată și în cadrul altor competiții europene, printre care Festivalul de Film din Zurich, unde a obținut premiul pentru cel mai bun film documentar. „colectiv” s-a aflat și în selecția oficială din cadrul Festivalului de Film Sundance 2020, unul dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume, care se desfășoară în Statele Unite.

Filmul „colectiv” este produs de Alexander Nanau Production, în coproducție cu Samsa Film Luxembourg și HBO Europe, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Luxemburg Film Fund și Sundance Documentary Fund, cu participarea MDR Germania, RTS Elveția, RSI – Elveția și YES Docu – Israel.

# # #

Despre Alexander Nanau

Alexander Nanau, regizor și producător germano-român, a studiat regia la Academia Germană de Film și Televiziune din Berlin (DFFB) și este deținătorul a două burse la Institutul Sundance, respectiv Academia de Artă (Akademie der Künste) din Berlin. În 2007 a înființat în România casa de producție Alexander Nanau Production. Filmul său documentar, „Lumea văzută de Ion B.”, a câștigat, în 2010, premiul Emmy Internaţional la categoria „Arts Programming”, iar „Toto și surorile lui”, următorul documentar al lui Nanau, a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film în 2015. Cel din urmă a avut o distribuție internațională numeroasă și a avut succes în rândul festivalurilor din întreaga lume. Nanau a fost director de imagine pentru documentarul francez-german „Nothingwood”, filmat în Afganistan, care a avut premiera la Cannes în 2017, în selecția Quinzaine des Réalisateurs.

Citiţi mai departe

Cultură

Pacifica, alături de Toni Șeicărescu, în concert la Lugoj

Publicat

în

Pacifica, adica Teo Boar (chitară, voce) și Vlady Cnejevici (claviaturi, voce), alături de Toni Șeicărescu, o voce de legendă a rock-ului românesc, va susține la Lugoj un concert de excepție. Programul va cuprinde atât hit-uri rock românești de referință din repertoriul trupelor în care au activat (Compact, Iris, Roșu și Negru și Pacifica), cât și piese din repertoriul internațional, alături de multe surprize muzicale!

Teo Boar și Vlady  Cnejevici(membrii ai trupelor: Pasărea Colibri, Mircea Baniciu & Band, Mircea Rusu Band) alcătuiesc împreună grupul Pacifica. Cel care a pus bazele Formaţiei Pacific a fost Dorel Boar, fratele lui Teo, în 1968. În anul 1982, la zece ani de la dispariţia fratelui său, Teo reînfiinţa Formaţia Pacific. În formula iniţială erau Sorin Micescu, Dan Miron, Francisc Racz, Leo Iorga, Florin Oltean şi Imi Ianto. Pe parcursul anilor, componenţa  formaţiei s-a modificat de mai multe ori. În anul 2003 formaţia a devenit Pacifica, după cooptarea din nou a lui Leo Iorga şi a lui Vlady Cnejevici. Pacifica în componența Teo Boar, Leo Iorga, Vlady Cnejevici, Cristi Iorga, Lake Mihăilescu a continuat până în anul 2012, când au rămas doar cei doi.

Toni Șeicărescu este o voce de legendă a rock-ului românesc. A fost membru al formațiilor: Direcția 5, Iris, Krypton și Roșu și Negru.

Concertul va avea loc joi, 20 februarie, ora 20 la Space Bowling Lugoj.

Citiţi mai departe

Cultură

Un lugojean, inclus într-o enciclopedie de 1.200 de pagini ai celor mai importanți scriitori români

Publicat

în

Unul dintre cei mai importanți scriitori ai Lugojului a fost inclus într-o enciclopedie de 1.200 de pagini ai celor mai de seamă scriitori contemporani ai României. Poetul Nicolae Silade a fost inclus în „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni”, realizată de academicianul Mihai Cimpoi și poetul Traian Vasilcău.

Impozantul volum de 1.200 de pagini, tipărit în condiții grafice excelente, la Tipografia Centrală din Chișinău, cuprinde nu mai puțin de 1.146 (una mie una sută patruzeci și șase) de scriitori români din lumea întreagă. „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” a fost lansată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Ediția a fost coordonată de către acad. Mihai Cimpoi, iar autorul ideii și director de proiect a fost poetul Traian Vasilcău.

Traian Vasilcău a spus că a muncit la enciclopedie timp de 10 ani și trei luni și că este pentru prima dată când într-o asemenea sinteză se regăsesc scriitori din Australia, Franța, Italia, Noua Zeelandă, Norvegia, Statele Unite ale Americii și din alte țări.

Citiţi mai departe

Cele mai citite