Campania electorală s-a sfârșit. Avalanșa de promisiuni electorale se va opri și ea curând. Va fi liniște pe plai – liniștea dinaintea furtunii. Duminică urmează momentul adevărului, votul. Puţină lume ia în serios importanța dreptului de a vota și nu conștientizează faptul că acest drept este totodată și o obligaţie civică.
Se merge pe principiul că nu contează cum votăm, important este cine numără voturile. Există o altă teorie care spune că: prima dată votezi prost, a doua oară votezi foarte prost, a treia oară catastrofal, apoi ciclul se repetă. Cred că aceste teorii fac parte din tehnica inducerii în electorat a stării de lehamite, stare care, trebuie să recunoaștem, că s-a instalat și în târgușorul nostru. 
Nu ieșim la vot, dar oftăm patru ani pe la colțuri. Ar trebui să înțelegem că democrația, ca să poată funcționa, și mai ales, să aducă rezultate reale și benefice în viața unei societăți, trebuie sprijinită. Dacă stăm acasă și nu votăm, îi lăsăm pe alții să ne hotărască destinul. Deci este necesar să mergem în număr cât mai mare la vot și să nu ne lăsăm păcăliți de promisiuni sau de lucrările pompieristice, executate în ultimele zile.
Heirupismul la sfârșit de mandat este o formă de manipulare, pentru că după alegeri ne întoarcem la mizeria cotidiană anterioară. Am auzit vehiculându-se prin oraș ideea că niciunul din contra-candidații actualului primar nu sunt capabili să îl înlocuiască. Că dumnealui a făcut … că a dres… și uite și acum ce curățenie se face! Patru ani, dumnealui nu a observat că orașul ăsta arată ca după război? A lăuda un politician că a asfaltat pe bani publici un drum, că a vopsit niște garduri sau că a plantat panseluțe fără număr în parcul din fața primăriei este ca și cum ai mulțumi bancomatului că ți-a dat bani din contul tău personal. Deci terminați oameni buni cu nenorocitele astea de recunoștințe! La ora actuală, eficiența unui primar se măsoară în absorbția de fonduri europene nerambursabile, în felul în care arată localitatea și locuitorii ei.
Ideea este că trebuie să mai luăm și noi de la Coana Europa niște bani, că destul cotizăm. Dacă mâine, Francisc Boldea o să apară cu un măturoi în mână pe străzile orașului, nu înseamnă că este un bun gospodar. Gospodar era dacă astăzi aveam mașini care să curețe străzile și trotuarele în timpul nopții, iar dimineața, lugojeanul să respire aer curat, în drumul lui spre muncă. Păi, când văd personalul de la Salprest vâslind cu măturile prin mizeria urbană, stârnind în urma lor nori de praf, nu mă simt locuitor al unui oraș european. Gondolierii ăștia nu-mi dau impresia că sunt la Veneția. Eu am nevoie de un primar care să mă scoată din atmosfera asta prăfuită, de secol trecut, cu serbări câmpenești în mijlocul orașului, în care și muzeul miroase a mititei, iar din Ceasul electric se prelinge saft de la grătare.
Vreau un primar tânăr, care are o concepție modernă despre dezvoltarea urbei, cu experiență în administrația publică, dar și cu perceperea occidentală a mecanismului economic și a democrației, un om care să nu aibă un păpușar în spatele său, un om școlit, care să vorbească cel puțin câteva limbi de circulație internațională, pentru că numai cu graiul bănățean nu este destul să ieșim în lume. Este firesc să ne bântuie și patriotismul local, dar este ridicol să ne batem cu făcălețul în piept când avem pantalonii rupți în cur.
Plecarea lui Francisc Boldea din fruntea orașului este neapărat necesară, nu numai pentru binele cetății, dar și al său personal. Ar fi o eliberare și pentru domnia sa. Eu sunt sigur că acest om, ajuns la o vârstă respectabilă, ar trebui ajutat să iasă din mizeria politică în care a intrat. Ca simplu cetățean al acestui oraș, consider că am dreptul să-mi exprim opinia personală, ceea cea am și făcut. Sper ca prin votul meu să pot spune: Adio Francisc Boldea!
Dan TIMARU
