Un proiect de directivă europeană ce va urma să fie transpusă și în legislația românească, după adoptare, prevede ca angajatorul să ofere informații despre salariul oferit sau intervalul aferent acestuia. 
Chiar înainte de interviu, candidatul va avea dreptul să primească de la potențialul angajator aceste informații. Firmele care angajează vor fi obligate să comunice și salariul inițial în anunțul de angajare, fără să fie nevoie de o solicitare în acest sens din partea candidaților. Datele vor fi comunicate fie în anunțul de angajare, fie în alt mod, se arată în textul directivei.
De asemenea, salariul va trebui stabilit fără a se ține cont de gen.
Prin acest proiect de directivă se urmărește eliminarea discriminării salariale dintre femei și bărbați. De asemenea, se vrea creșterea transparenței prin obligarea angajatorilor de a prezenta și informa lucrătorii despre criteriile de remunerație dintre sexe sau față de alți lucrători cu aceleași responsabilități, aflați în aceeași unitate de lucru.
Salariul va trebui stabilit pe baza unor criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului.
În realitate, însă, se vor obține mult mai multe după implementarea acestei directive. Probabil fiecare candidat și-a pus problema dacă merită să meargă la anumite interviuri, neștiind care e plaja salarială. Iar după ce s-a prezentat, a remarcat că diferențele între așteptările celor două părți erau enorme, de ambele tabere perzându-se timp cu un interviu aproape inutill.
Revenind la directivă, se mai menționează în text că angajatorul nu va putea cere date despre istoricul salarial al candidatului, din nou un subiect sensibil în România, unde adesea candidații sunt ”trași în jos” de acest aspect, fără a putea face prea multe. Chiar dacă au calificarea și cunoștințele, nu pot adesea evolua din punct de vedere salarial sau cel puțin nu atât cât ar merita. Iar angajatorii știu și profită de acest lucru.
Luați, de exemplu, pe cei care au ocupat joburi din Lugoj. Chiar și dacă ar pleca într-un oraș mai mare, către un job mai ofertant, găsit de exemplu cu ajutorul ejobs.ro, candidații ar avea numai de pierdut menționând salariul anterior.
Salariul minim din România a crescut, dar tot mic e
În același timp, trebuie spus că salariul minim în România este mic, în comparație cu alte țări. Asta, chiar dacă de la 1 ianuarie 2022 a intrat în vigoare salariul minim pe economie majorat, inclusiv în firmele private.
Salariul minim brut pe țară este, în acest moment, de 2.550 lei pe lună, potrivit Hotărârii de Guvern 1071 din 4 octombrie 2021. Creșterea este de 10,9% față de nivelul din 2021.
În anul 2022 tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore/lună.
La un salariu minim brut de 2550 de lei, angajatul primește în mână un salariu net de 1524 de lei, iar firma plătește un cost total salarial (salariul complet) de 2607 lei.
De asemenea, în anul 2022 s-a estompat diferența între salariații cu studii superioare și ceilalți, la salariul minim. De menționat e că, în 2021, salariul minim brut pentru lucrătorii cu studii superioare a fost de 2.350 de lei. La acest nivel salarial, remunerația netă (în mână) primită de angajat a fost de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei, în anul 2021.
În anul 2021, în România, 1.290.000 de salariați primeau salariul minim brut garantat în plată de 2.300 lei, respectiv de 2.350 lei pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevedea nivelul de studii superioare, conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii.
Practic, erau încadrați la salariul minim aproximativ 22,9% din numărul total de salariați activi – 5.670.000. Majoritatea angajaților încadrați la salariul minim erau în firmele private.
De la 1 ianuarie 2022, de majorarea salariului minim brut garantat în plată la 2.550 lei beneficiază circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi.
Ministerul Muncii a precizat că la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2022 la valoarea de 2.550 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care lua în considerare rata inflației de 5 %, prognozată de Comisia Națională de Strategie și prognoză, – 2,1% creșterea reală a productivității muncii pe persoană pentru anul 2020, conform datelor EUROSTAT, creșterea câștigului mediu brut și o parte din creșterea economică prognozată 2021/2020. Cel puțin când vine vorba despre inflație, cu totul altfel stau lucrurile în prezent.
România ocupă în prezent locul 18 într-un clasament cu 64 de țări din Europa, America de Nord și de Sud, Africa, Asia și Australia, care analizează creșterea salariului minim față de începul anului 2021.
În ceea ce privește costul alimentelor de bază în raport cu salariul minim, România s-a clasat pe locul 32 din 64 de țări, înaintea unor țări precum Bulgaria, Albania și Ucraina.
