Din start trebuie să știți că această poveste nu este una dedicată zilei de 1 Aprilie, ci una cât se poate de reală, despre cum am făcut-o cu adevărat pe mama să leșine. Se întâmpla acum vreo 10-12 ani, când patima internetului începea să mi se încolăcească în jurul inimii și să strângă tot mai tare, tot mai tare. Nu aveam încă internetul de astăzi, așa că singurul mod în care mă conectam la Google pe calculatorul meu antic, pe care încă îl am în pod, era cu ajutorul unui modem dial-up.
Toată lumea ține minte sunetul specific al acelui modem, inconfundabil, de parcă toate calculatoarele de la NASA lucrau împreună doar pentru ca tu, Cetățeanul Xsulescu, să poți să descoperi tainele internetului.
Mă rog, în cazul meu, să descopăr pe atunci zecile de pagini dedicate fenomenului , care era pe mare val, cu volume noi care stăteau să apară, cu forumuri pe care stăteam zile și nopți și cu jocuri flash pe care le dădeam gata indiferent de cât timp îmi lua să ajung la final, să scrie pe ecran „game over”. 
Într-un weekend, pe când așteptam să vină al meu unchi să îmi aducă o cartelă de net, celebrele RDSLink care costau mulți bani și îți ofereau vreo câteva ore de navigare de care trebuia să ai mare grijă, să îți ajungă pentru cât mai multe zile, s-a întâmplat „nenorocirea”. Ca să intri pe internet, trebuia să formezi un număr, aveai o parolă și așa mai departe, se auzea sunetul , te conectai și din acel moment îți calculai jumătatea de oră de fericire maximă.
Vineri dimineața, am trecut repede prin cele câteva ore de navigat, așa că la un moment dat internetul s-a oprit. Supărat, am mers până la bucătărie, unde m-am plâns mamei, însă la revenire, când am dat click, netul s-a conectat din nou și nu s-a mai oprit… până duminică seara, când a sunat telefonul. Erau de la Romtelecom. A răspuns mama.
-Bună seara, doamna Iosa?
-Bună seara, da!
-De la Romtelecom vă deranjăm. Am observat că în ultimele 48 de ore, de la linia dumneavoastră au loc constant conectări la internet prin dial-up pe un număr internațional de Suedia. Puteți verifica situația?
-… Poftiți? Puteți repeta vă rog?
-De la calculatorul dumneavoastră se loghează constant un utilizator pe internet. În ultimele două zile conexiunea este spre un număr de Suedia, iar factura dumneavoastră a ajuns deja la 13 milioane de lei. Am sunat doar să vă avertizăm, ni se pare și nouă un trafic prea mare și costisitor.
Mama s-a albit la față, a dat telefonul tatei și a cam leșinat puțin. Când se întâmpla asta, adică prin 2001 sau 2002, 13 milioane de lei vechi era o sumă mare, fie că munceai în fabrică, fie că erai director de fabrică.
Cumva, al meu modem a găsit un număr de „străinătate” și l-a apelat, dându-mi acces la net nelimitat, dar pe mulți bani. Cum nimeni nu a știut că se poate întâmpla asta, eu am continuat să mă joc și să citesc despre personajele mele preferate, în timp ce Romtelecom încasa bănuți frumoși.
Trebuie totuși să le mulțumesc că s-au gândit, după două zile, să sune să ne spună despre această șmecherie/eroare/jaf, că nu știu cum să îi spun exact, că altfel cine știe ce trebuia să vindem, poate chiar casa, ca să putem achita factura.
P.S.: La câteva zile după incident, mama mi-a cumpărat primele două cărți din seria Harry Potter. Love you mum!
Io cre`ca ati inflorit pe ici-colea.
De fapt ati sunat pe linia fierbinte, la telefoanele erotice 😛 pentru suma aia.
Ca au mai fost cazuri cu necazuri 😉
Domnu’ victor L, numa’de la dumneata ma puteam astepta la un asemenea comentariu. Daca am explicat frumos ce s-a intamplat si cum s-a ajuns la suma asta, cum ati gasit explicatia asta scoasa din filmele cu Tom Hanks? Sau ne relatati din intamplari personale?
Ei, chiar asa? nu pricepti o gluma?
Trebuia sa-ti taie alocația definitiv. O măsură politicianistă.