FOTO talksport.com

Stadionul din Lugoj va avea, pentru prima dată de la înființare, o instalație de nocturnă. Consilierii locali lugojeni au aprobat suma de 100 de mii de lei, pentru proiectul tehnic și execuția instalației. Durata de realizare este de opt luni de zile.

„Sunt bani pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor. Încercăm să facem ambele etape, însă nu știu dacă ne încadrăm anul acesta. Nu e foarte complicat, dar va dura destul de mult până vom avea proiectul tehnic”, a declarat Bogdan Blidariu, viceprimarul Lugojului.

Tot în bugetul din acest an au mai fost aprobați alți 50 de mii de lei, pentru un sistem de detectare și semnalizare a incendiilor la Sala de Sport „Lavinia Miloșovici”, fără de care aceasta nu mai poate funcționa legal.

Astăzi, chiar și cele mai mici evoluții ale tehnologiei pot face diferența. Sunt instrumente create pentru a câștiga un avantaj – pentru a fi mai rapid decât adversarul. Să aibă avantajul agilității în duelurile cu rivalii. Pentru a ținti vinclul și a bate portarul

Dar cum au evoluat ghetele de fotbal de-a lungul istoriei fotbalului? Aruncați o privire asupra evoluției acstora în timp.

Prima dezvoltare a cizmelor de fotbal

Fotbalul a câștigat popularitate în secolul al XIX-lea. Pentru jucătorii de la acea vreme, orice pantofi erau buni atâta timp cât ofereau protecție. Au fost considerați utili pentru protecția piciorului și pentru a ajuta pe terenurile grele.

Nu au fost considerate ca arme de atac. Ci numai ca scut, pentru a opri rivalii și a evita rănile făcute de către minge.

Ghetele au fost prevăzute cu un vârf din oțel și primele versiuni de crampoane, care ofereau stabilitate datorită condițiilor. Erau fabricate din piele, deși în condiții de ploaie puteau cântări până la un kilogram.

Oferte ghete fotbal

Ghetele de fotbal au făcut puține progrese în anii 1800 și până la mijlocul secolului al XX-lea, deși după al doilea război mondial, dezvoltarea a început să se accelereze.

După al doilea război mondial

Țările din America de Sud au făcut primul pas important în dezvoltare, oferindu-le jucătorilor un avantaj pe teren prin crearea unor ghete mai ușoare. Intenția a fost de a ajuta jucătorii să fie mai mobili, mai rapizi și să poată scăpa din ghearele adversarilor.

În 1946, echipa argentiniană San Lorenzo de Almagro a sosit în Spania și a dat o lecție de fotbal. Au jucat încălțați cu ghete cu crampoane joase și vârful moale, deoarece terenurile de fotbal din Spania au fost și sunt moi.

Și așa s-a întâmplat. Ghetele nu mai erau folosite în primul rând pentru protecția jucătorului. Acum erau arme folosite pentru a crea un avantaj în competiție.

Crampoanele cu vârfuri au fost introduse imediat ce au fost inventate de țările europene, de viitorii giganți producători de echipament sportiv Adidas și Puma, companiile celor doi frați germani înstrăinați – Adi și Rudolf Dassler.

Ghetele de fotbal înainte de 1946 erau înalte și cu talpa tare, lipite cu lipici de tâmplărie, pentru a rezista la apă.

Ghetele acelor vremuri cântăreau dublu față de cele de astăzi, dar se îndoiau la fel de bine pe picior ca cele de azi.

La acea vreme, multor jucători de primă ligă primeau ghete făcute la comandă, manual, pe calapodul lor. Jucau cu ele cinci-șase sesiuni de antrenamente, ca să „se lase”, iar abia apoi le foloseau în meciuri oficiale. Fiecare echipă avea un cizmar, care era la fel de important în acele vremuri ca un antrenor.

În ceea ce privește crampoanele din piele dură, acestea nu alunecau și prinderea lor era extraordinară. Mai târziu au fost făcute din aluminiu.

Amplasarea crampoanelor pe ghete se făcea astfel: două lungi pe călcâie, două medii pe talpă și două scurte pe partea din față.

1960/70 – Începe bătălia

Până în anii 1960 ghetele evoluaseră destul de mult. Inovația a continuat, „ajutată” de marii producători de pe piață, dar cea mai mare schimbare a fost o modificare a formei ghetei, în anii 60.

Ghetele de top s-au ieftinit, fiind destinate confortului și îmbunătățiri suplimentare pentru mobilitatea jucătorului. Apoi au devenit mai ușoare. Acest lucru a însemnat începutul unei bătălii tehnologice în domeniu.

Următoarele decenii au văzut introducerea pe piață a ghetelor de diferite culori, pentru că deja era un „război” între producători pentru a fi cei mai buni în vânzări și pe teren.

Predator

Totul a avut ca scop creșterea productivității jucătorilor pe terenul de joc din ultimii ani ai secolului XX. Adidas a înregistrat un mare succes cu gama de ghete de la Cupa Mondială din 1970, dar în anii 1990 Adidas Predator a schimbat jocul.

Ghetele de fotbal Predator au fost începutul unei ere în care s-a pariat pe marginile subțiri. Adidas ridicase ștacheta, proiectându-și ghetele pentru a îmbunătăți fricțiunea dintre picior și minge – totul pentru a face diferența un pic mai mult în controlul, driblingului și îmbunătățirii preciziei șuturilor.

Peste zece design-uri au fost create pentru gama Predator, deși la multe dintre ele s-a renunțat ulterior.

Schimbarea secolului – 2000

Noul secol a adus o revoluție în designul ghetelor de fotbal. Nike a intrat pe piață și a lansat cea mai ușoară gheată creată vreodată la Cupa Mondială din 1998.

Tehnologia laser a revoluționat și mai mult domeniul, cu acesta putând fi proiectate și construite cele mai bune ghete făcute vreodată. Cei mai buni jucători din lume au început din nou să aibă ghete făcute la comandă, pe măsura și pe calapodul lor.

Ghetele de fotbal sunt acum făcute pentru a se potrivi ca o mănușă. Ca și cum ar fi o extensie a piciorului, cu scopul de a se adapta la jucător în cel mai natural mod posibil.

Turul României, una dintre cele mai prestigioase curse de ciclism rutier din sud-estul Europei și cel mai important eveniment ciclist internațional din țară în acest an, se va desfășura în perioada 31 august – 5 septembrie.

Potrivit organizatorilor, Federația Română de Ciclism, alături de Ministerul Tineretului și Sportului și Auchan Retail România, în calitate de partener principal, cea de-a 54-a ediție a competiției își propune să alinieze la start aproximativ 120 de cicliști.

Un traseu nou care evidențiază monumente istorice ale României

Participanții la ediția din acest an vor avea de parcurs un traseu de peste 800 km, trecând pe lângă câteva dintre cele mai impresionante monumente istorice ale țării, precum Cetatea Devei, cetatea Sarmizegetusa Regia, castelul Corvinilor, Cetatea Făgărașului, castelul Bran, Cetatea dacică de la Căpâlna, dar și câteva dintre cele mai renumite biserici fortificate din Transilvania.
Turul României va debuta și în acest an cu o cursă-prolog în Timișoara, pe data de 31 august, aceasta fiind urmată de 5 etape:

Etapa 1 (1 septembrie): Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Hațeg – Hunedoara – Deva
Etapa 2 (2 septembrie): Deva – Orăștie – Sebeș – Poiana Sibiului – Gura Râului – Păltiniș
Etapa 3 (3 septembrie): Sibiu – Agnita – Făgăraș – Poiana Mărului – Zărnești – Bran – Brașov
Etapa 4 (4 septembrie): Brașov- Cheia- Ploiești – București
Etapa 5 (5 septembrie): circuit în București

Potrivit organizatorilor, configurația traseului din acest an reprezintă o premieră pentru Turul României, cea mai așteptată etapă fiind cea din 2 septembrie, aceasta fiind desemnată și Etapa Regină, cel mai dificil traseu prin prisma cățărărilor spre Păltiniș.

În ceea ce privește echipele participante, Federația Română de Ciclism estimează un număr de circa 20 de echipe prezente.

Turul României, prima ediție, a avut loc în 1934

Turul României sau „Mica Buclă” este cea mai importantă competiție ciclistă din România. Prima ediție a Turului, câștigată de echipa Bulgariei, a avut loc în 1934, pe o distanță de 1026 de kilometri, având 7 etape, țara noastră devenind a șasea din lume cu propriul tur național. Din 1950 până în 1974, Turul României a fost organizat cu regularitate, urmat de o perioadă de pauză până în 1983. Din 1984, a fost reluată organizarea Turului. Mircea Romașcanu și Constantin Dumitrescu, două legende ale ciclismului românesc, au câștigat fiecare de 3 ori Turului României, fiind cel mai mare număr de victorii individuale.

Consiliul Local Lugoj a aprobat predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții “C.N.I.” S.A., pe bază de protocol, a terenului situat în municipiul Lugoj, Splaiul Morilor, nr. 12, județul Timiș (în spatele fostei autogări), aflat în proprietatea municipiului Lugoj, în suprafață de 76.138 mp, în vederea și pe perioada realizării de către “C.N.I.” S.A. a obiectivului de investiții “Construire bază sportivă TIP1, Splaiul Morilor, nr. 12, municipiul Lugoj, județul Timiș”.

Este vorba de construirea unei baze sportive cu următoarele funcţiuni: teren sportiv fotbal 105 m/68 m cu nocturnă şi tribune pentru 500 de spectatori, teren sport mic 20m/40m pentru minifotbal, handbal, baschet, clădire pentru vestiare şi administrativă, parcare pentru autovehicule şi autocar.

Consilierii au mai aprobat asigurarea finanțării de către Consiliul Local al Municipiului Lugoj a cheltuielilor pentru racordurile la utilități (electrică, apă, canal, gaz sau alt tip de combustibil utilizat etc). Consiliul Local al Municipiului Lugoj se obligă să asigure în condițiile legii, suprafețele de teren necesare pentru depozitarea și organizarea șantierului și, după predarea amplasamentului și a obiectivului realizat, să mențină destinația acestuia și să îl întrețină pe o perioadă de minim 15 ani.