Dragi prieteni,

Prea mult timp județul Timiș a fost condus în mod haotic, fară o direcție clară, fară programe și proiecte care să ridice județul la nivelul la care merită să fie. Centralizarea excesivă, lipsa dialogului cu primarii, anunțarea de proiecte majore, dar care sunt deocamdată doar pe hârtie, procesul de izolare, nu doar față de București, ci mai ales față de Bruxelles, au făcut ca Timișul să lipsească din zona elevată a județelor României. Nu există o strategie unitară a județului, nu există un program concret de atragere de investitori, nu avem un proiect județean de dezvoltare a turismului, zona învățământului este departe de ceea ce ar trebui să fie. La fel și cea medicală. În ceea ce privește infrastructura e nevoie de multe și mari completări.

Împreună cu peste 40 de primari din Grupul de Reforma în Administrația Locală, un ONG apolitic ce include primari din întreg județul Timiș, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, cu cadre didactice din mediul universitar am elaborat un document programatic pentru următorii 4 ani, un program de guvernare locală pe care l-am intitulat „Timisul la nivel european”

Este planul oamenilor gospodari din acest județ. Este ceea ce își doresc timișenii.

Unul dintre principalele puncte ale acestui program îl reprezintă înființarea unui Fond Județean de Investiții. Prin acest fond vor fi ajutați primarii, indiferent de apartenența lor politică, să obțină proiecte cu finanțare europeană. Practic, este instrumentul primarilor gospodari care aduc fonduri europene în comunele și orașele lor.

Pentru o mai bună coordonare cu mediul de afaceri din județ, vom crea un Consiliu de Strategie și Consiliere Economică format dintr-o echipă de specialiști care va pune la aceeași masă reprezentanți ai Consiliului Județean Timiș, oameni de afaceri și mediul universitar.

Totodată, îmi propun să creștem calitatea vieții pentru timișeni.  Am în vedere 5 subdirecții, respectiv: sănătate la standarde europene, prin ridicarea unui spital regional, construirea mai multor baze sportive, a unei piste de biciclete care să lege Timișoara de Sânnicolau Mare până la vama Cenad, dar și drumul vinului care să deschidă spre explorare zone sălbatice din Timiș, care să unească Buziasul, respectiv Dealul Silagiului cu Timișoara. Nu în ultimul rand, vom realiza ceea ce am numit autostrada de biciclete, o conexiune pentru toate comunele periurbane.

În programul de guvernare locală mi-am propus să asigur bunăstarea durabilă pentru mediul rural, care urmărește reducerea decalajului dintre comune și orașe prin finanțarea racordării gospodăriilor la infrastructura de transport, susținerea investițiilor în agricultură, susținerea educației și rezolvarea problematicii fondului funciar.

Cel mai important punct al programului de guvernare locală este atragerea de fonduri europene. De mai bine de 16 ani sunt expert european, membru în Comitetul European al Regiunilor. Am expertiza și experiența necesare atragerii de fonduri europene, iar acest lucru se poate vedea cel mai bine la Dudestii Noi, comuna pe care am condus-o din 2004. Astfel, vom înființă o bancă de proiecte europene care nu doar ca va realiza proiecte pentru Consiliul Judetean Timiș, ci îi va ajuta si pe primarii din Timiș să le realizeze. Un alt punct al Programului de Guvernare locală îl reprezintă înființarea unei platforme e-timiș, care va urmări digitalizarea serviciilor publice. Nu în ultimul rând, vreau să încurajez investițiile în energia verde, în industrii nepoluante. Vreau nu doar să păstrez fondul forestier al județului, ci să și înființez păduri de protecție urbana. De aceea, garantez protecția mediului și voi respecta pactul verde european.

Alin Nica, candidat la Presedinția Consiliului Județean Timiș

Codul de mandatar financiar al PNL Timis este 21200012.

Fără tăieri de panglică sau speech-uri de campanie, magazinul Dedeman din Lugoj s-a deschis în sfârșit pentru clienți. Vineri dimineața, în jurul orei 8, câteva zeci de lugojeni au fost primii clienți ai noului magazin de bricolaj de pe strada Timișorii. Interiorul magazinului arată exact ca oricare alt Dedeman din România. Clienții au la dispoziție mai multe tipuri de cărucioare, în funcție de materialele de construcții sau alte produse pe care le pot achiziționa din incinta punctului comercial. 

Lucrările la magazin au început la finalul lui martie, astfel că timpul în care s-a ridicat locația a fost de cinci luni. Complexul comercial, care se întinde în total pe 35.000 mp, cuprinde o construcţie principală reprezentând un magazin pentru vânzare materiale de construcţii precum: cărămizi, saci de ciment, blocuri ceramice, gresie ceramică, profile metalice, ţevi, tablă, plase sudate, placi gips carton, polistiren, vata minerală, lacuri şi vopsele, adezivi, dar şi alte produse pentru amenajări interioare.

În cadrul construcţiei realizate sunt delimitate diferitele zone funcţionale: spaţiu de primire clienţi, spaţiu de vanzare-depozitare, spaţii de primire, sortare, depozitare marfă, birouri administraţie, dotări sanitare pentru personal şi public, vestiare, funcţiuni complementare anexe (centrala termică, centrala de ventilare, tablou electric general, etc.). 

Există şi o zonă în care se va amenaja o grădină, tip seră, cuprinzând zona de vânzare produse de grădinărit. Pentru fluidizarea traficului, pe strada Timișorii a fost construit un sens giratoriu cu două benzi.

Jurnaliștii de investigație de la Recorder, unul dintre cele mai de succes proiecte independente de presă din România, au scris un material amplu despre dezastrul de la deponeul de la Ghizela, locul în care ajung gunoaiele din Lugoj și din restul județului Timiș. Conform materialului, la Ghizela situația este scăpată de sub control, materialele dăunătoare strânse aici ajungând în râul Timiș, sub formă de levigat, o substanță toxică ce poate avea efecte catastrofale asupra cursului de apă.

Potrivit Recorder, În depozitul de deșeuri de la Ghizela ajung anual peste 225.000 de tone de gunoaie, colectate din tot județul Timiș. Este o cantitate dublă față de cea pentru care a fost proiectat deponeul, inaugurat în 2011 cu pretenția că respectă toate normele europene în domeniu.

Aceste norme vorbesc în primul rând despre gestionarea corectă a levigatului, adică a lichidului rezultat din fermentarea gunoaielor depozitate. Este o substanță extrem de toxică, motiv pentru care groapa de gunoi a fost dotată cu o membrană impermeabilă menită să împiedice infiltrarea levigatului în sol. Acesta este colectat într-un bazin, apoi trecut printr-o stație de epurare și transformat în apă curată (permeat). Mai departe, această apă ajunge într-un alt bazin de unde este deversată în râul Timiș, printr-o conductă subterană care străbate o distanță de nouă kilometri.

Numai că tot acest circuit de funcționare preluat din standardele europene s-a lovit de eterna cârpeală românească. La câțiva ani de la punerea în funcțiune a depozitului de la Ghizela, s-a constatat că aici ajung mai multe deșeuri decât s-a estimat în proiect, iar capacitatea stației de epurare este, de asemenea, prea mică pentru cât levigat produce groapa de gunoi.

Puteți citi aici întreaga investigație a jurnaliștilor de la Recorder.

foto: Recorder