Connect with us
Winter in My Town

Actualitate

Centrele turistice din zona Lugojului sunt degeaba. Zilnic sunt cu lacătul pe ușă!

Publicat

în

România a cheltuit milioane de euro, poate chiar zeci de milioane, bani europeni, pentru construirea unor centre de informare turistică în care nu calcă picior de turist. Mai mult decât atât, unele centre stau închise chiar dacă au angajaţi şi figurează deschise, arată adevărul.ro

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Pe malul stâng al râului Timiş, Primăria Lugoj a construit în urmă cu câţiva ani un centru de informare turistică pe structură de lemn. Valoarea investiţiei se ridică la 150.000 de euro. În prezent, centrul, care consiliază 15 – 20 de turişti pe săptămână, are doi angajaţi. Unul dintre ei este în concediu, iar celălalt lipsea luni la prânz de la centru. „Sunt la primărie”, scria pe un afiş pus în geam lângă afişul care arăta „Deschis”. Am mers să îl căutăm pe angajatul centrului turistic la primărie, dar nu era nici acolo. Pus în temă de un coleg din primărie, tânărul angajat la infocentru s-a întors la serviciu. „Am fost să îmi iau de mâncare”, a fost explicaţia tânărului la întoarcerea în centrul de informare turistică.

Absolvent al Facultăţii de Geografie, angajatul centrului a declarat că Lugojul a bifat dintr-un foc 50 de turişti germani săptămâna trecută când o delegaţie de nemţi din oraşele înfrăţite a venit la Rugă (zilele oraşului). „Avem muzeul, bisericile, clădirile vechi. Chestii pe cultură”, a declarat tânărul, potrivit căruia numărul celor care calcă pragul centrului turistic în care s-au investit 150.000 de euro şi are doi angajaţi vin săptămânal 15-20 de turişti.

„Mulţi străini sunt interesaţi de rute spre alte oraşe. Am avut chiar acum vreo două săptămâni am avut o doamnă din Israel. A venit cu trotineta şi rucsacul în spate. Voia o rută să ajungă prin pădure la Dunăre”, a declarat angajatul centrului turistic din Lugoj. Chiar dacă numărul turiştilor care ajung la Lugoj poate fi numărat pe degete, angajaţii infocentrului turistic nu se plictisesc. „Facem şi schimburi de experienţă între centre. Mai mergem la Caransebeş, Caransebeşul vine aici. Mergem la Jdioara, Jdioara vine aici”, a explicat tânărul.

RETIM

„Cât de cât e o clădire acolo”

La doar câţiva km de Lugoj se află comuna Victor Vlad Delamarina, localitatea natală a poetului al cărui nume îl poartă astăzi comuna. În centrul turistic de la Victor Vlad Delamarina o tânără îi aşteaptă pe turişti cu informaţii despre viaţa cunoscutului poet. În ceea ce priveşte turiştii, aceştia sunt aproape inexistenţi. Copiii de la şcoala din localitate şi de la şcolile din Lugoj sunt aduşi din când în când să afle cine a fost Victor Vlad Delamarina. „Avem copii care vin în vizită. Îi ducem la brutăria de lângă noi. Avem un gater unde pot vedea cum se prelucrează lemnul şi mai avem conacul de la Herendeşti, dar din păcate e în paragină”, a declarat tânăra angajată la centrul infoturistic de la Victor Vlad Delamarina.

Cu centrul moştenit de la fostul primar, actualul edil, Ioan Cardaş, spune că drumurile erau mai necesare, dar e bună şi o clădire în plus în comună. „Aşa au fost atunci proiectele. Dacă nu îl făcea, nu căpătam nici bani pe infrastructură şi nu rămânea nici el. Aşa, cât de cât e o clădire acolo. Mai bine era să se facă centrele unde chiar e nevoie şi la noi să fi fost pe infrastructură”, a declarat primarul Ioan Cardaş.

Centru turistic cu lacătul pus

Una dintre cele mai scandaloase situaţii este la Coşteiu, acolo unde centrul de informare turistică, construit cu suma de 170.000 de euro, este cu lacătul pe uşă, deşi are doi angajaţi, unul aflat în concediu maternal. Iarba crescută în jurul uşii arată că pe aici nu a mai călcat de multă vreme picior de om, iar prin geam se poate vedea că centrul este părăsit, clădirea fiind doar mobilată cu rafturi pe care stă doar praful. Cine doreşte să obţină informaţii turistice trebuie să îl caute pe referentul turistic la primăria aflată în apropiere.

Primarul din Coşteiu, Petru Carebia, susţine că centrul este deschis. „Nu e închis, cum să fie închis? Sunt oamenii acolo. Avem doi angajaţi. Iarba creşte, dar e cosit pe lângă el. E gol, că ce să fie în el? Sunt oamenii care lucrează, mai vin şi la primărie, mai stau acolo”, a explicat primarul Carebia. În privinţa utilităţii centrului, primarul recunoaşte că investiţia este ineficientă. „Eu am zis de la început că centrele astea îs făcute, că-s făcute, dar nu ştiu cât sunt de eficiente. La momentul ăla când s-au făcut nu am fost convins că putem promova atât de mult turismul că nu prea avem obiective, dar nu pot să ştiu eu cum evoluează lumea şi ţara”, a spus primarul Carebia.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

loading...

Actualitate

Zeci de tineri primesc apartamente ANL, de la Primăria Lugoj

Publicat

în

bloc-anl-lugoj

FOTO Arhiva

Treizeci de tineri, de până în 35 de ani, care au un loc de muncă în Lugoj, vor primi de la Primărie apartamente în noile blocuri ANL. Asta după ce Consiliul local a avizat lista dosarelor actualizate.

„După efectuarea recepției, la cele două blocuri ANL, cu câte 15 apartamente fiecare, s-a semnat și protocolul de predare-primire a acestora. Mai este necesară o singură formalitate, respectiv instalarea de aparate de măsură a energiei electrice individuale, deoarece în momentul de față energia electrică este furnizată în regim de organizare de șantier. După ce se va efectua și acest demers, vor fi repartizate locuințele, sperăm noi în cursul acestei luni”, spune Bogdan Blidariu, viceprimarul Lugojului.

 

 

 

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Citiţi mai departe

Actualitate

O moară din apropierea Lugojului se transformă în obiectiv turistic

Publicat

în

Prima moară din Timiș, care va fi deschisă turiștilor, va fi Moara de la Balinț, cu sprijinul Asociației Acasă în Banat și Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș. Data preconizată ca moara să fie redată circuitului turistic, este 30 aprilie 2022.

Moara din Balinț datează din anul 1917 şi a aparţinut unui ofiţer din Budapesta din Armata Imperiului Austro-Ungar. De la acesta, moara a trecut în proprietatea generalului Dumitru Petrescu Tocineanu. A fost apoi naţionalizată, toate morile trecând în exploatarea IJPIPS-urilor.

Activitatea morii a fost întreruptă trei ani 2009-2012 și multe componente din dotare au dispărut. Petru Meszaros din Timişoara a cumpărat ce a mai rămas din moară şi a trecut la reabilitarea ei, la sfârşitul anului 2011.

A fost refăcut acoperişul, tencuieli interioare, exterioare, hidroizolaţie, toată partea mecanică, site şi rame de inox, elevatoare noi, istalaţii pentru ciuruitul şi zdrobitul grâului, lagăre şi sistemul de alimentare schimbate, transmisia, curelele înlocuite, aparatul hidraulic (turbina). S-a recondiţionat lagărul din lemn, dantura de lemn și s-a înlocuit axul central al turbinei, mecanismul de ridicare al stavilei şi s-a realizat o stavilă de golire. Astfel s-a reuşit în doar câţiva ani punerea în funcțiune a morii.

Radu Trifan, președintele Asociației în Banat subliniază importanța conservării acestui patrimoniu.

„Acum un secol, peisajul Banatului era foarte diferit. Existau mori de vânt, mori pe apă, mori plutitoare pe Mureș, mori cu cai, mori industriale, cu abur etc. Evoluția tehnologică a făcut ca cele mai multe să dispară, însă chiar și așa, s-au păstrat până astăzi foarte multe clădiri și instalații industriale originale. Și mai surprinzător este că din 85 de mori identificate, 14 încă mai funcționează, unele cu instalații vechi de aproape 100 de ani. Considerăm că aceste mori de cereale reprezintă un patrimoniu inestimabil pentru județul Timiș, ce merită protejat și valorificat”, a declarat Radu Trifan.

Autoritățile județene vin și ele în sprijinul acestui proiect și doresc să introducă în circuite turistice și alte mori, după cea de la Balinț.

”Din punct de vedere turistic, proiectul realizat de Asociația Acasă în Banat este imediat valorificabil, iar Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului în județul Timiș în colaborare cu proprietarii morii din Balinț vor crea și promova un Program de vizite și activități adiacente obiectivului de pe malul Begăi. Acest program va fi pus la dispoziția ghizilor de turism și al agențiilor de incoming din regiune. De asemenea, în perioada următoare, pe baza datelor adunate de Asociația Acasă în Banat și în colaborare cu aceasta, Turism Timiș intenționează să contribuie la dezvoltarea turismului industrial în Timiș prin valorificarea patrimoniului mulinologic documentat acum și să creeze un Traseu al morilor de cereale din Timiș – marcat și promovat apoi în legătură cu Traseul morilor de apă din Caraș Severin, în vederea dezvoltării unor produse turistice regionale”, a declarat Delia Barbu, directoarea Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș.

DAN TIMARU

 

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Citiţi mai departe

Actualitate

REȚETA SĂPTĂMÂNII Cum se gătește cotlet de porc tomahawk

Publicat

în

Chiar dacă vremea nu mai este frumoasă, în inima pasionatului de grătare arde jăraticul pasiunii sale supreme…grătarul, mereu în căutare de noi rețete de baiț și sosuri potrivite pentru orice tip de carne. Secretul cărnii gustoase la grătar este marinada, baia de condimente și timpul de marinare. Pregătește din timp carnea ta preferată pentru grătar.

Pentru rețeta de cotlet tomahawk am folosit următoarele condimente:

Sare, piper, un pahar de vin alb sec, boia afumată, cimbrișor, 150 g. pastă de ardei dulce, zahăr brun, 5 căței de usturoi striviți, 50 ml sos soia, câteva crenguțe de rozmarin. Cu amestecul obținut, ungem bine cotletele și le lăsam în același vas acoperite, la frigider 12 ore, apoi așezăm cotletele pe grătarul încins.

Am folosit ca și garnitură, câteva legume proaspete, gătite tot la grătar. Am făcut un sos delicios și aromat din roșii coapte pe grătar, cu usturoi, sare și piper. Am curățat roșiile de coajă și le-am făcut piure cu o furculiță. Am adăugat mujdei de usturoi, sare si piper.

Păstrează o clipă, doar pentru tine. Cu respect … Chef Bogdan Corduneanu

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Citiţi mai departe

Actualitate

În luna sărbătorilor, Iulius Town îi poartă pe vizitatorii săi în universul fascinant al circului

Publicat

în

Steluţe şi globuri supradimensionate, zeci de copăcei înveşmântaţi în luminiţe, arcade strălucitoare, brazi de Crăciun impozanţi, arlechini, acrobaţi şi ornamente impresionante. În luna decembrie, Iulius Town îi poartă pe vizitatorii săi, mici şi mari, în universul spectaculos al circului, tema decoraţiunilor din acest an.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

În Iulius Town, întâlneşti magia Crăciunului la fiecare pas, fie că te plimbi prin Iulius Gardens, faci cumpărături pentru tolba Moşului sau te distrezi la târgul „WINTER IN MY TOWN”.

Trei brazi de Crăciun, cu înălţimi de până la 15 metri, au fost amplasaţi în ansamblul mixt (în Atrium, zona Intersport şi în parc), fiecare elegant ornat cu decoraţiuni care amintesc de lumea colorată şi fabuloasă a circului. Ursuleţi acrobaţi, pinguini şi alte animăluţe care fac demonstraţii de echilibristică, arlechini haioşi, munţi de cadouri, steluţe aurii, ghirlande şi globuri strălucitoare, toate te vor încânta în timpul petrecut în căutarea darurilor.

Iulius Gardens s-a transformat şi el într-un tărâm feeric, de poveste. Zeci de mii de beculeţe de Crăciun, sub formă de perdele de lumini, sclipesc în întregul ansamblu. Plimbările prin parc sunt deosebit de plăcute datorită arcadelor luminoase de pe aleile principale, dar şi zecilor de arbori şi arbuşti îmbrăcaţi în beculeţe.

RETIM

Roata Panoramică, căsuţele albe ornate cu luminiţe, mirosul de scorţişoară şi turtă dulce, dar mai ales buna dispoziţie de la târgul de iarnă „WINTER IN MY TOWN” din parcarea VIP completează tabloul festiv din Iulius Town al celor mai aşteptate sărbători.

Citiţi mai departe
Publicitate
Publicitate

Cele mai citite