Datele colectate în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026 în cadrul proiectului regional transfrontalier „Blue Sky” (România-Serbia) arată depășiri îngrijorătoare ale indicilor de poluare în județul Timiș.
Inițiativa, din care face parte și Consiliul Județean Timiș, monitorizează calitatea aerului prin 19 stații locale, inclusiv în municipiul Lugoj, scopul fiind alertarea populației și impunerea de restricții de trafic în zilele cu calm atmosferic, notează pressalert. 
Stația din Lugoj indică depășiri din cauza încălzirii rezidențiale
Deși indicii generali din estul județului au fost mai optimiști decât în aglomerarea urbană a Timișoarei, stația de monitorizare din Lugoj a înregistrat probleme punctuale severe cu particulele PM10 (pulberi în suspensie).
Conform raportului, depășirile au fost cauzate direct de utilizarea extinsă a lemnului și a altor combustibili solizi pentru încălzirea locuințelor. Fenomenul s-a manifestat acut în nopțile geroase cu calm atmosferic, când lipsa curenților de aer a împiedicat dispersarea particulelor fine.
Lunile critice ale poluării
La nivel de județ, stațiile au înregistrat valori maxime în perioada rece, meteorologia acționând ca un factor de acumulare a noxelor.
În decembrie 2025, media indicelui european de calitate a aerului (EAQI) a fost de 330 („Foarte rea”). Pe 9 decembrie s-a înregistrat un vârf EAQI de 449, iar concentrația de PM10 a atins 660,18 micrograme/metru cub, depășind de 13 ori pragul mediu zilnic recomandat. Singura zi cu aer curat a fost 25 decembrie (EAQI 58), pe fondul opririi activității industriale și a traficului de sărbători.
În ianuarie 2026, în intervalul 18–24 ianuarie, media indicelui a fost de 278 („Rău”), cu un maxim pe 22 ianuarie (EAQI 341). Rapoartele arată dinamici diferite: dioxidul de azot din emisiile diesel a dominat zona de est (Ghiroda), în timp ce monoxidul de carbon (CO) și pulberile sedimentabile au fost crescute în sud (Calea Șagului/Giroc) din cauza traficului greu și a industriei.
Condițiile meteo și extinderea monitorizării
Analiza tehnică arată o corelație directă între poluare și parametrii meteo. În decembrie, viteza vântului a fost de doar 0,42 m/s, iar umiditatea de peste 80–85% a blocat poluanții la sol (efect de inversiune termică). Aerul s-a curățat abia în februarie 2026, când rafalele de vânt de peste 5 m/s au dispersat noxele, coborând indicii la un nivel „Acceptabil” (medii de 53 și 61). În schimb, dioxidul de sulf industrial a rămas stabil și inofensiv (~2,5 ppb) pe tot parcursul sezonului.
Pe fondul acestor date și al sesizărilor primite de la cetățeni, Alin Popoviciu a anunțat la finalul lunii mai că rețeaua județeană va fi extinsă cu două stații noi pentru a acoperi „petele albe”. Una dintre ele va fi amplasată în Zona 2 – Continental din Timișoara, unde locuitorii reclamă constant aer irespirabil pe timp de noapte. Raportul concluzionează că datele indică necesitatea unor măsuri structurale locale, printre care optimizarea traficului și controlul mai strict al sistemelor de încălzire pe combustibili solizi.
