Cultură
Bisericile de lemn din Țara Făgetului. Câte au mai rămas și ce eforturi face Mitropolia Banatului pentru păstrarea lor
În inima județului Timiș, într-o zonă pitorească din apropierea orașului Făget, se ascund unele dintre cele mai prețioase comori ale arhitecturii tradiționale românești: bisericile de lemn. Deși mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș, aceste 16 lăcașuri de cult din satele Făgetului reprezintă o mărturie vie a istoriei și spiritualității locale. Cu unele dintre ele datând de peste trei secole și jumătate, aceste biserici continuă să fie folosite pentru diverse slujbe și evenimente comunitare.
„În prezent există 15 biserici de lemn care încă se mențin în picioare, plus biserica de la Topla, care a fost mutată la Muzeul Satului în 1992. Majoritatea acestor biserici au fost renovate recent. Ultima restaurare a fost finalizată la biserica din Românești, sfințită pe 26 mai, care a fost refăcută printr-un proiect european al Primărieie Tomești. Cea mai veche biserică de lemn din zonă este cea din Crivina, datând din 1676. Un studiu dendrologic recent a indicat că lemnul folosit în construcție provine de la începutul secolului al XVII-lea, confirmând astfel valoarea istorică și culturală a acestei biserici”, explică Dorin Ioan Covaci, protopopul Făgetului.
Monumente de patrimoniu extrem de fragile
Întreținerea acestor monumente istorice reprezintă o provocare constantă, dat fiind că lemnul, materialul principal de construcție, este extrem de perisabil. Intervențiile necesită tehnici tradiționale pentru a păstra autenticitatea structurii. Protopopul Covaci menționează că în anii 1950 s-a încercat acoperirea bisericilor cu tablă, dar această soluție a fost abandonată deoarece nu respecta originalitatea construcțiilor și grăbea degradarea lor.
„Reparația bisericilor de lemn nu ar fi posibilă fără sprijinul comunității și al diverselor instituții. Mitropolia Banatului, prin sectorul de patrimoniu, dar și alte organizații și fundații contribuie activ la aceste proiecte. De exemplu, cel mai mare proiect de restaurare este în desfășurare la biserica din Povergina, început în 2015. Acolo biserica a ars și acum este un efort comun al Ordinului Arhitecților din România, Secretariatului de Stat pentru Culte și alte instituții. Restauratorii păstrează și folosesc tot ce a mai rămas din biserică, inclusiv o parte din iconostas, tratând lemnul ars cu rășini speciale pentru a-i păstra autenticitatea și a arăta istoria incendiului prin care a trecut”, adaugă protopopul.
Restaurarea picturilor interioare este, de asemenea, o parte esențială a procesului de conservare. Protopopul Covaci amintește un proiect anterior în care s-a utilizat hârtie japoneză pentru a proteja picturile vechi de sute de ani, demonstrând atenția meticuloasă acordată fiecărui detaliu al acestor lăcașuri de cult.
Bisericile încă sunt folosite de săteni
Astăzi, toate cele 16 biserici de lemn din zona Făgetului sunt incluse pe lista monumentelor istorice. Șapte dintre ele sunt biserici parohiale, în care se oficiază regulat slujbe religioase: Bulza, Coșevița, Crivina de Sus, Dubești, Groși, Homojdia și Poieni. Altele sunt folosite pentru înmormântări și sărbători specifice, cum ar fi hramurile: Jupânești, Margina, Povergina, Românești și Zolt. Restul sunt deschise doar pentru sărbătoarea hramului, cum ar fi Bătești și Curtea.
În ultimii ani, aceste biserici de lemn au devenit o atracție turistică deosebită. Sute de turiști vizitează anual zona, dorind să admire frumusețea și simplitatea acestor construcții tradiționale.
„Există un interes tot mai mare pentru tururi ghidate care includ vizite la bisericile de lemn. Tururi oficiale și evenimente precum Banat Brunch contribuie la promovarea acestor monumente. Ele reprezintă patrimoniul nostru cel mai valoros, și este firesc să ne mândrim cu ele”, afirmă protopopul Covaci, adăugând că în fiecare sat unde există astfel de biserici, cheia se află la o gospodărie din vecinătate pentru a facilita accesul vizitatorilor.
Bisericile de lemn din zona Făgetului sunt mărturii vii ale tradiției și spiritualității românești. Eforturile continue de restaurare și conservare sunt esențiale pentru a asigura că aceste monumente vor rămâne în picioare și vor continua să inspire generațiile viitoare.
Cultură
Antonio Gandore este câștigătorul Concursului de Fotografie „Casian Mărgineanțu” FOTO
Joi, 31 octombrie, a avut loc premierea pentru cea de-a doua ediție a Concursului de Fotografie „Casian Mărgineanțu”, un eveniment de referință pentru pasionații de fotografie, organizat de publicațiile Lugojeanul, Redeșteptarea și Ghidul Banatului, cu sprijinul Galeriei Armi de la Casa Armatei. Concursul, susținut de Clubul Rotary Lugoj în calitate de partener oficial, a oferit participanților prilejul de a-și exprima creativitatea într-o competiție dedicată memoriei fotoreporterului Casian Mărgineanțu.
Din cele peste 200 de fotografii înscrise, juriul format din fotoreporteri profesioniști, printre care Constantin Duma (Agerpres) – președintele juriului, Adrian Pîclișan (fotoreporter Guvernul României) și Cornel Putan (Inquam Photo), a selectat 20 de lucrări care vor fi expuse la Galeria Armi, alături de cele cinci fotografii premiate. Expoziția poate fi vizionată între orele 09:00 și 16:00, până în data de 21 noiembrie.
Premiul I al concursului a fost acordat lui Antonio Gandore, un pasionat de fotografie din Arad, care a reușit să obțină și o mențiune cu o altă lucrare. Locul al doilea a fost adjudecat de lugojeanul Gabriel Brezeanu, și el laureat și al unei mențiuni cu cea de-a doua fotografie, iar locul al treilea i-a revenit lui Raimondo Rupp, tot din Lugoj.
Premiile oferite în cadrul competiției au însumat o valoare de peste 1.000 de euro, iar concursul reprezintă un omagiu adus memoriei lui Casian Mărgineanțu, fost fotoreporter, dar și o platformă de încurajare a creativității în arta fotografică pentru toți pasionații din domeniu.
Cultură
Solicitare pentru rezolvarea blocajului Școlii de Arte: de 3 ani fără director, de 4 ani fără consiliu de administrație
Școala de Arte „Remus Tașcău” din Lugoj, aflată sub autoritatea Consiliului Local, se află într-un blocaj administrativ și financiar grav, potrivit unei informări oficiale transmise de ec. Loredana-Livia Lupescu, referent de specialitate. În documentul transmis, Lupescu arată că instituția nu mai are un director interimar, cu funcția de ordonator terțiar de credite, încă din 2021.
„Școala de Arte „Remus Tașcău” Lugoj (…) nu mai are numit un director (interimar) cu calitatea de ordonator terțiar de credite din data de 17.11.2021 care să poată să-și exercite drepturile și atribuțiile conform Regulamentului de funcționare al școlilor populare de arte și meserii, conform legii”, se precizează în adresa semnată de Lupescu. Fără un specimen de semnătură înregistrat în Trezorerie, instituția „se află în imposibilitatea să mai facă operațiuni în Trezorerie, plăți pentru facturile de utilități, salarii, să încheie contracte de prestări servicii sau alte documente financiar-contabile”.
De asemenea, Lupescu atrage atenția că instituția nu dispune de un consiliu de administrație valid din anul 2020, ceea ce pune în pericol funcționarea sa conform normelor legale. În acest sens, ea a solicitat Consiliului Local să introducă pe ordinea de zi a ședinței de astăzi un punct privind „desemnarea reprezentanților Consiliului Local al Municipiului Lugoj în consiliul de administrație al Școlii de Arte „Remus Tașcău” Lugoj”, pentru a se asigura că instituția își poate relua activitatea în condiții legale.
Astfel, Școala de Arte „Remus Tașcău” așteaptă o decizie urgentă din partea Consiliului Local pentru a rezolva această criză administrativă și financiară care împiedică desfășurarea activităților culturale destinate comunității din Lugoj.
Cultură
Au fost desemnați câștigătorii concursului de fotografie „Casian Mărgineanțu”
Juriul format din fotoreporteri profesioniști: Constantin Duma (Agerpres) – președinte, Adrian Pîclișan (fotoreporter Guvernul României) și Cornel Putan (Inquam Photo) a ales câștigătorii celei de-a doua ediții a Concursului de Fotografie “Casian Mărgineanțu”.
Câștigătorul locului I este Antonio Grandore. Fotografia câștigătoare și restul premiilor vor fi dezvăluite cu ocazia vernisajului ce va avea loc joi, 31 octombrie, de la ora 18:00, la Casa Armatei din Lugoj. Pe lângă cele cinci premii, au fost selectate încă 20 de fotografii trimise de participanți, care vor fi expuse timp de o lună de zile în Galeria Armi din Lugoj.
Cu premii în valoare totală de peste 1.000 de euro, acest concurs este un tribut adus memoriei fostului nostru coleg, fotoreporterul Casian Mărgineanțu. La fel ca și la prima prima ediție, desfășurată anul trecut, au fost înscrise în concurs peste 200 de fotografii.
Premiile sunt substanțiale și vor răsplăti efortul și talentul participanților:
- Premiul I: 2.000 de lei – acordat de Clubul Rotary Lugoj
- Premiul II: 1.500 de lei
- Premiul III: 1.000 de lei
- Două mențiuni speciale: câte 500 de lei fiecare
Câștigătorii și fotografiile selectate vor apărea, după data vernisajului expoziției, în ziarele tipărite și online din Lugoj. Organizatorii concursului sunt Lugojeanul, Redeșteptarea și Casa Armatei, în parteneriat cu Clubul Rotary din Lugoj.
Cultură
Concert aniversar în peștera de la Românești. Se împlinesc 40 de ani de la primul eveniment
Concertul inedit din peștera de la Românești va avea loc în ultima duminică a lunii octombrie, pe data de 27, începând cu ora 13:00, iar intrarea este liberă pentru toți iubitorii de muzică. În acest an, evenimentul va fi susținut de Orchestra Operei Naționale Române din Timișoara, sub bagheta dirijorului Hermann Szabolcs.
Soliștii invitați sunt mezzosoprana Gabriela Varvari și tenorul Cristian Bălășescu, iar repertoriul va include lucrări semnate de mari compozitori precum Mozart, Bizet, Strauss, Lehár și Kálmán. Amfitrionii concertului vor fi Cristian Rudic și Ioan Coriolan Garboni, care spune că evenimentul de la Românești este unic în lume.
„Sărbătorim 40 de ani de activitate concertistică, iar aceste concerte speologice într-o peșteră sunt un fenomen unic în lume, să știți. Nicăieri nu se mai întâmplă așa ceva. În anumite sisteme carstice se mai organizează evenimente cu muzică înregistrată, lumini sau formații foarte mici. Deci, din 1984 până în 2024 sunt 40 de ani. Așteptăm foarte multă lume, ca în fiecare an, și sperăm să nu avem probleme sau accidentări. Sunt mulți speologi implicați, care vor lucra două zile înainte și încă o zi după concert pentru a face curățenie.
Este o mare bucurie, dar și un efort extraordinar de mare, atât financiar, cât și logistic. Știți bine că aducem totul de jos, inclusiv instrumentele. Avem generatoare de curent, amenajările țin de curățirea peșterii, și mi-aș permite să mă adresez celor care vor veni la peșteră: vă rugăm să nu mai veniți îmbrăcați în ținute foarte lejere sau în haine care vă pot pune în pericol. Am avut situații cu doamne care au venit încălțate cu tocuri, crezând că este un concert normal.
E necesar să aveți încălțăminte adecvată, deoarece în peșteră sunt 14°C și o umiditate de 90%. Concertul durează o oră și zece minute, iar programul este deosebit de atractiv. Și, bineînțeles, frumusețea locului este copleșitoare, cum spunea și doctorul Lupu, inițiatorul acestor concerte, nașul și protectorul lor”, spune Garboni.
Concertul simfonic din Peștera Românești are o istorie bogată, primul spectacol având loc în 1984, la inițiativa medicului și speologului Constantin Lupu, în cadrul Concursului Republican de Speologie Sportivă. De-a lungul timpului, acest eveniment unic a adus pe scenă artiști de renume internațional, precum Orchestra Regală Daneză, Corul Sabin Drăgoi și Orchestra Filarmonicii Banatul.
Primarul comunei Tomești, Costel Medelean, spune că traseul și parcările au fost amenajate și îi roagă pe participanți să respecte indicațiile oamenilor de ordine.
„Se poate urca cu mașina până la aproximativ 800 de metri de peșteră. Acolo am amenajat o parcare pentru toate autovehiculele care vor să urce până sus. Balustradele de pe potecă, dacă le putem numi așa, le-am înlocuit anul acesta pe toate. Se estimează că va fi vreme bună. Recomandăm invitaților și celor prezenți să respecte indicațiile organizatorilor în privința accesului spre peșteră. De la ora 12:30 se va permite accesul pe potecă. Nu există nicio taxă, intrarea este liberă, primul venit, primul servit. Vă așteptăm cu drag”, spune primarul comunei Tomești.
Organizat în parteneriat cu Primăria Tomești și Consiliul Județean Timiș, concertul este finanțat și susținut, din 1999, de Fundația Academică Culturală Timișoara (FACT).
-
Social2 zile în urmă
Pomenirea Tuturor Răposaților în Cimitirul Romano-Catolic din Lugoj FOTO
-
Actualitate6 zile în urmă
Lugojul poate rămâne și fără benzinăria OMV. Când se încheie contractul
-
Cultură2 zile în urmă
Antonio Gandore este câștigătorul Concursului de Fotografie „Casian Mărgineanțu” FOTO
-
Administrație2 zile în urmă
Școala de Arte „Remus Tașcău” și-ar putea relua activitatea, după patru ani de blocaj