Adunarea din urmă cu exact 175 de ani în urmă, în perioada 15-27 iunie 1848, de pe Câmpia Libertății, de la Lugoj, a fost un moment istoric important pentru mișcarea națională românească. În acea perioadă, peste 12.000 de români bănățeni s-au adunat pe câmpia de lângă Lugoj, pentru a-și exprima revendicările și aspirațiile în fața autorităților imperiale austriece și a revoluționarilor maghiari.
Adunarea a fost condusă de Eftimie Murgu, om politic care a devenit liderul mișcării pașoptiste bănățene. El a prezentat un document intitulat „A păstra frățietatea, patria și naționalitatea română” prin care se cerea: înființarea unei armate române ce va fi înarmată în 6 zile; numirea lui Eftimie Murgu ca suprem căpitan al Banatului; recunoașterea națiunii române; folosirea limbii române în administrație și armată. 
Documentul a fost semnat de 30 de deputați care au fost trimiși să-l prezinte ministerului de la Pesta. Prin aceste revendicări, românii bănățeni își afirmau dreptul la autonomie și egalitate în cadrul imperiului, dar și solidaritatea cu celelalte provincii românești.
Adunarea populară de la Lugoj a fost una dintre cele mai mari și mai reprezentative manifestări ale românilor din Banat în timpul revoluției de la 1848. Ea a arătat că românii nu erau dispuși să accepte o dominație străină sau o asimilare forțată, ci își doreau să-și păstreze identitatea și cultura națională.
Evenimentul este uitat de autorități, ba mai mult Câmpia Libertății și statuia dedicată acestui moment sunt invadate de bălării. De ani de zile nimeni nu a mai făcut nimic ca să reabiliteze acest moment atât de important pentru istoria românilor.
