Connect with us


Administrație

107 operatii de castrare au fost efectuate de catre medicii veterinari la cainii si pisicile din Maguri si Tapia

Publicat

în

caini adapost free amely 2007 club lions danemarca 3000 de euro donatii 4 iunie 2013 lugojeanul (1)

Câinii din Măguri și Tapia au fost zilele trecute sterilizați, vaccinați și microcipați de către două asociații din Lugoj și Hunedoara, costul intervențiilor chirurgicale fiind suportate de către o altă asociație din Elveția, care s-a implicat și în trecut în ajutarea rezolvării problemelor câinilor vagabonzi din oraș. Alături de asociația „Free Amely 2007” din Lugoj, au lucrat în această campanie clinica mobilă a celor de la ”S.O.S. Dogs” din Oradea, care au efectuat operațiile. Astfel, un medic și un asistent au reușit, în doar câteva zile, sterilizarea și vaccinarea a nu mai puțin de 107 animale, cu sau fără stăpân, din cele două sate administrate de Lugoj.

„Am efectuat, alături de medicul veterinar Răzvan și de asistentul său Norbert, 107 operații, dintre care 100 pe câini și 7 pe pisici. 61 de câini au fost castrați, vaccinați și microcipați în satul Măguri, dintre aceștia 53 fiind fiind cu stăpân și 39 la Tapia, 31 dintre aceștia fiind cu stăpân. În afară de aceste animale, încă un câine a fost sterilizat din cadrul adăpostului public. De asemenea, mai precizăm că toți câinii fără stăpân care au fost castrați vor ajunge la adăpostul asociației noastre, nu înapoi în stradă”, ne-a declarat Elena Balaj, președinte al asociației „Free Amely 2007”.

Suma plătită de asociația „Net Ap” din Elveția, cea care a sprijinit financiar proiectul de vaccinare și castrare a câinilor din cele două localități a costat 11 mii 770 de lei plus cazarea și masa celor trei persoane venite din Oradea. De asemenea, Alin Ciomponeriu și Ioan Ștefan, din satele în care s-au desfășurat operațiunile de castrare, au primit și ei mulțumiri sincere din partea organizatorilor, cei doi săteni fiind oamenii de bază în strângerea câinilor fără stăpân și anunțarea populației despre acțiunea care s-a desfășurat în localitățile lor.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

FOTO O capelă, singura realizare după patru ani de mandat de către un primar de lângă Lugoj

Publicat

în

Inaugurare cu invitați de la județ și sobor de preoți duminică, 20 septembrie, cu o săptămână înainte de alegerile locale. S-a întâmplat la Coșteiu, comună de lângă Lugoj, acolo unde primăria a inaugurat o capelă promisă cetățenilor de 16 ani, clădire realizată în câteva luni. 

Edilul local, Petru Carebia, candidează pentru mandatul cu numărul 5 la postul de primar. În afară de capelă și de aparițiile neortodoxe în presă, primarul care le cere pentru a cincea oară voturile consătenilor nu a mai realizat nimic altceva în ultimii 4 ani. Capela a costat 350.000 de lei.

La inaugurare au participat, pe lângă puțin peste 100 de persoane, nume importante din PSD. Nu au lipsit Călin Dobra, Nicu Bădina, Sorin Grindeanu sau Eugen Dogariu. Evenimentul a început cu slujirea capelei și a continuat cu o cuvântare a primarului.

Citiţi mai departe

Administrație

Lugojul Dezolant – Primărie renovată, Parcul Copiilor, distrus de nepăsarea administrației locale

Publicat

în

În timp ce primăria din Lugoj a fost reabilitată, iar actualul primar se laudă cu măreața realizare peste tot pe unde poate, căsuțele din parcul din spatele clădirii administrației locale stau să cadă literalmente pe copii, acesta fiind denumit chiar Parcul Copiilor. Clădirile de aici sunt într-un stadiu uimitor de degradare.

Nimeni nu le-a mai întreținut de ani buni, chiar dacă la doar o sută de metri distanță de celebrele căsuțe din parc se află primăria, renovată după un proiect costisitor pentru municipiu. În parc, pe lângă mirosul de dejecții de la ciori, stau degradate căsuțele în care se vând sau se vindeau în trecut hamburgeri, alimente și înghețată.

Citiţi mai departe

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Cele mai citite