Un pas important în construcția secțiunii lipsă a Autostrăzii A1 Lugoj – Deva a fost marcat miercuri, odată cu realizarea primei străpungeri la unul dintre cele două tuneluri situate între Margina și Holdea. Evenimentul a avut loc pe calea 1 a primului segment de tunel, care are o lungime de 367,5 metri, potrivit imaginilor publicate de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, conform economica.net.
Secțiunea Margina – Holdea, cu o lungime totală de 9,13 kilometri, include două tuneluri cu o lungime cumulată de 2,5 kilometri și patru viaducte însumând 2 kilometri. Străpungerea tunelului a fost un moment emoționant, aplaudat de zecile de muncitori prezenți pe șantier. 
Lucrările sunt realizate de asocierea româno-bosniacă UMB – EuroAsfalt, care este mobilizată cu peste 500 de muncitori și peste 300 de utilaje. Stadiul fizic al lucrărilor pe această secțiune se apropie de 30%, a precizat Cristian Pistol.
Pentru forarea tunelurilor, constructorii folosesc „metoda austriacă” (NATM), o tehnologie modernă folosită și la săparea tunelurilor din secțiunea Curtea de Argeș – Tigveni a autostrăzii A1 Sibiu – Pitești. La jumătatea lunii iulie, CNAIR anunța un stadiu fizic de 25% pentru acest tronson, ceea ce arată o evoluție constantă a lucrărilor.
Tunelurile de pe Margina – Holdea vor fi unice în România, prin deschiderea generoasă de intrare: 11,35 metri pe sens, cu două benzi de circulație și o bandă de urgență, ceea ce va permite accesul direct de pe autostradă. Construcția acestor tuneluri este gândită astfel încât mamiferele mari din zonă să poată traversa nestingherite peste ele, protejând astfel fauna locală și integritatea ecosistemului.
Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are o valoare de 1,82 miliarde lei, fără TVA. Finalizarea lucrărilor este programată pentru anul 2026.
Odată terminată, secțiunea Margina – Holdea va asigura continuitatea traficului rutier pe Autostrada A1 între Sibiu (Boița) și Nădlac II, completând Coridorul IV Pan-European și reducând semnificativ timpul de deplasare între vestul și centrul țării.
