În râurile și lacurile din Banat, inclusiv din zona Lugojului, apar tot mai frecvent specii invazive de pești răpitori și țestoase exotice, eliberate în mod voluntar de oameni. Fenomenul, care afectează grav fauna autohtonă, este agravat de schimbările climatice și de practicile neglijente ale pescarilor.
Pești exotici și țestoase de acvariu devin o amenințare reală pentru ecosistemele din Banat, inclusiv în zona municipiului Lugoj, arată o analiză recentă a Administrației Bazinale Apele Banat (ABAB). 
Potrivit directorului de resurse al instituției, Cătălin Nagy, invazia acestor specii este în mare parte rezultatul intervenției necontrolate a oamenilor, în special a pescarilor care folosesc momeală vie și lasă în apă resturi de pești din alte zone.
„Ne-am confruntat de-a lungul timpului şi încă ne confruntăm cu specii invazive de peşti, care în principal sunt aduse de către „binevoitori”, care îşi aruncă în apă peştii exotici (…). Efectele sunt vizibile, din păcate: avem specii invazive care nu ar trebui să fie în zona de munte, unde ar trebui să fie păstrăv sau clean, dar unde trezim că avem bibani, cu caras şi alte specii pe care le regăsim în zona câmpiei”, a declarat Cătălin Nagy, director resurse în cadrul Administraţiei Bazinale Apele Banat, pentru AGERPRES.
Chiar dacă unele dintre aceste specii nu se reproduc local, ele pot perturba temporar echilibrul natural, afectând hrana, teritoriul și reproducerea speciilor autohtone.
Pești exotici și țestoase în apele din Timiș și Caraș-Severin
În județele Timiș și Caraș-Severin, mai ales în lacuri sau acumulări artificiale, au fost deja identificate populații de pești proveniți din alte regiuni, iar specialiștii atrag atenția asupra faptului că fenomenul este în extindere. În unele cazuri, în România au fost găsiți chiar și piranha, deși în număr redus și fără efect distructiv major.
La această problemă se adaugă și un alt obicei periculos: eliberarea în natură a animalelor de companie exotice.
Potrivit lectorului universitar Cosmin Marius Ivașcu, biolog la Universitatea de Vest din Timișoara, țestoasele exotice sunt deja o prezență agresivă în râul Bega, afectând specia autohtonă.
„Ţestoasele exotice eliberate în Bega şi în alte zone umede, în râuri, sunt periculoase, fiind agresive faţă de specia autohtonă, pentru că le ocupă locurile însorite care sunt foarte importante pentru specia noastră. (…) Sunt greu de întreţinut, iar când cresc şi ajung la dimensiuni mai mari, vor să scape de ele şi le eliberează în Bega”, a explicat biologul.
Lugojul nu e scutit de riscuri
Deși nu au fost comunicate cazuri punctuale recente din Lugoj, prezența Timișului și a altor afluenți în apropiere, unde pescuitul sportiv este frecvent, face ca fenomenul să poată apărea oricând și aici.
Administrația Bazinală Apele Banat avertizează că în contextul schimbărilor climatice și al secetei, multe cursuri de apă devin nepermanente, iar fauna piscicolă se poate pierde complet în unele zone.
„O treime din reţea hidrografică este formată din râuri nepermanente, care seacă complet anual sau la doi – trei – zece ani”, a precizat Cătălin Nagy. (…) Intervenţia omului are un impact major asupra faunei acvatice, în special a peştilor”.
