Connect with us

Social

Primăria Lugoj a “pierdut” aproape 200 de hectare de păşune, majoritatea transformate în balastiere

Publicat

în

FOTO arhiva

Raportul Curţii de Conturi scoate la iveală grave nereguli asupra modului de organizare și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, la Primăria Lugoj, deoarece nu s-au respectat cerințele cadrului legal în privința evidenței cadastrale și contabile a pășunilor. Acestea nefiind evaluate, înregistrate în evidența contabilă și nici înscrise integral în cartea funciară.

RETIM

192,8 de hectare au ajuns la diferiţi beneficiari

Pe baza propunerilor comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost emis de prefectul judeţului, în anul 1994, un ordin privind trecerea în proprietatea Municipiul Lugoj şi administrarea Consiliului Local a păşunii comunale în suprafață totală de 972,65 hectare păşune. Deși acest teren aparține entității publice verificate, respectiv domeniului privat al Municipiului Lugoj, acesta nu a fost evaluat și nu se regăsește în patrimoniul acesteia, fiind astfel încălcate, atât reglementările contabile în vigoare, cât și prevederile privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.       

Din cauza diferenţei dintre suprafaţa de teren atribuită prin ordinul prefectului de 972,65 hectare păşune şi suprafaţa de 779,8114 hectare pentru care a fost realizat amenajamentul pastoral, auditorii Curţii de Conturi au solicitat personalului de specialitate din cadrul unităţii administrativ teritoriale, argumentarea acestor diferenţe.

Reprezentanţii Primăriei Lugoj au arătat că au acordat suprafeţe din păşune pentru construirea centurii municipiului Lugoj, persoanelor fizice la Legea 18/1991 şi pentru efectuarea unor lotizări în vederea realizării de construcţii de locuinţe. Din suprafaţa totală de 972,65 hectare păşune, suprafaţa totală de 192,8708 hectare se susţine că a fost scoasă din păşune, suprafaţă rămasă ca păşune fiind de 779,8114 hectare.

După verificări, inspectorii au ajuns la că concluzia că: “Pentru suprafaţa de 6,83 ha păşune (din suprafaţa totală de 192,8708 hectare ) nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit, documente care să susţină scoaterea din evidenţă a suprafeţei de păşunat, cu toate acestea, această suprafaţă nu a fost cuprinsă în amenajamentul pastoral. Suprafaţa de 20,9 ha. păşune care a făcut obiectul H.C.L.M. Lugoj nr. 42/18.02.2003, modificată prin H.C.L.M. Lugoj nr. 83/18.03.2003, care ulterior a făcut obiectul unor dezmembrări în serie, dreptul de administrare fiind în favoarea Consiliului local al Municipiului Lugoj, este evidenţiat în planul cadastral ca păşune, suprafaţa de 1.823 mp de teren este destinată pentru drum. Terenul situat pe DN 6, spre Caransebeş a făcut obiectul Contractului de asociere dintre Consiliul Local Municipal Lugoj şi S.C. AEGEF GRUP S.R.L. La art. 33 din contract a fost prevăzut ca „după încetarea contractului de asociere, OFERTANTUL se obligă să predea ACCEPTANTULUI terenul ce face obiectul asocierii, în condiţii care asigură exploatarea în siguranţă în cadrul unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol) şi în condiţii impuse de Inspectoratul pentru protecţia mediului, prin acordul de mediu.” Se constată că nici această suprafaţă de teren nu a fost cuprinsă în amenajamentul pastoral şi nu a fost inventariată în conformitate cu destinaţia înscrisă în actele cadastrale şi în conformitate cu prevederile legale. Suprafaţa totală de 41,40 ha care a făcut obiectul H.C.L.M. Lugoj nr. 29/23.02.2006, prin care s-a aprobat schimbarea temporară a destinaţiei unor terenuri din păşune în terenuri pentru exploatare produse balastiere, nu se regăsesc de asemenea în amenajamentul pastoral.”, se arată în raportul curţii de conturi.

Conform aceluiaşi document, concesionarea terenurilor a fost aprobată prin hotărâri ale consiliului municipal. În anul 2006, o suprafaţă de 159.000 mp a fost concesionată în favoarea SC ”COMPACT PRODUCT” SRL pentru o perioada de 5 ani, întocmindu-se contracte de concesiune a terenului pentru exploatare produse de balastieră. În anul 2007, a fost aprobată concesionarea terenului în suprafaţă de 163.500 mp, pentru exploatare balastieră,  în favoarea SC DAMINIX SRL pentru o perioada de 5 ani.

La art. 9 litera h)  din contract a fost prevăzut ca „după încetarea contractului de concesiune, concesionarul are obligaţia să redea concedentului terenul ce face obiectul concesiunii, în condiţii care asigură exploatarea în siguranţă în cadrul unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol) şi în condiţii impuse de Inspectoratul pentru protecţia mediului, prin acordul de mediu.” Articolul 20 din contractul de concesiune prevede: „ În situaţiile de încetare a contractului prevăzute la art.19 bunurile imobile construite de concesionar pe terenurile proprietate de stat trec la sfârşitul concesiunii în proprietatea concedentului, potrivit regulilor referitoare la accesiunea imobiliară artificială.”

Primăria „a uitat” să-şi mai ia terenurile înapoi

În timpul verificării, Curtea de Conturi a solicitat Primăriei Lugoj prezentarea autorizaţiilor de construire pentru deschiderea activităţii de exploatare a produse de balastieră, conform prevederilor contractuale stipulate în contractele mai sus menţionate, însă reprezentanţii entităţii susţin că nu au fost emise astfel de autorizaţii. De asemenea nu s-a pus la dispoziţia auditorilor, documente din care să rezulte încetarea activităţii de exploatare balastieră, şi nici documente prin care se predă terenul în cauză Primăriei Lugoj, în condiţii care să asigure exploatarea în siguranţă a unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol) şi în condiţii impuse de Inspectoratul pentru protecţia mediului, prin acordul de mediu.

Din centralizatorul agregatelor exploatate de Compact Product S.R.L. şi Daminix S.R.L., întocmit de Compartimentul comercial din cadrul entităţii auditate, rezultă că cele două societăţi care au concesionat teren în vederea realizării activităţii de exploatare produse de balastieră, au realizat venituri din această activitate şi în consecinţă se dovedeşte că au exploatat aceste terenuri.

Pentru verificarea realităţii în teren, auditorii Curţii de Conturi, împreună cu reprezentanţii Primăriei Lugoj, s-au deplasat la trupurile de păşune care au făcut obiectul celor două contracte de concesiune pentru exploatarea produselor balastiere. La momentul deplasării nu s-a constatat activitate de exploatare balastieră activă; trupurile de păşune prezintă taluzuri, cu denivelaţii şi excavări ca urmare a activităţii de exploatare balastieră; terenurile în cauză sunt acoperite de vegetaţie spontană, inclusiv arbori şi arbuşti; la faţa locului, pe terenul identificat cu număr cadastral  Ps 999 şi Ps 998 s-a  observat o porţiune excavată , având o adâncime de aproximativ 4 m, în formă ovală, având un diametru de aproximativ 100 m, iar altul de aproximativ 40 m, fiind prezentă vegetaţie.

Din cele constatate, se reţine faptul că la încheierea exploatării de agregate minerale, nu a fost realizată amenajarea spaţiilor verzi, nu a fost asigură exploatarea în siguranţă în cadrul unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol), conform prevederilor contractuale.

Faţă de cele prezentate, se constată pe de o parte faptul că nu s-a procedat la evaluarea, înregistrarea în evidența contabilă și nici la înscrierea integral în cartea funciară a suprafeţelor de păşunat, precum şi la neinventarierea suprafeţelor de păşune în conformitate cu situaţia reală şi documentele care atestă proprietatea acestora. Neîndeplinirea prevederilor stipulate la art. 9 litera h) din contractele de concesiune mai sus menţionate, a condus la, neincluderea în categoria exploatărilor agricole (piscicole) a celor 32,25 ha. care aparţin Consiliului Local Lugoj, precum şi la nerealizarea de venituri acestuia. Prin neintroducerea terenului în circuitul agricol se diminuează veniturile unităţii administrativ teritorială. Cauzele şi împrejurările care au condus la producerea abaterii: ordonatorul de credite, primarul municipiului, nu a asigurat funcționarea corespunzătoare a formelor de control intern;

Consecinţele economico-financiare, care rezultă din neaplicarea prevederilor legale privind proprietate publică/privată, regimul juridic al acesteia și cele referitoare la inventarierea și evidența contabilă a bunurilor din domeniul public/privat al localității se concretizează în prezentarea de situații financiare eronate prin denaturarea valorii activelor necurente și a capitalurilor proprii.

Echipa de audit a cerut  Reglementarea situației juridice a terenurilor (păşune), ţinând cont de clauzele contractuale, aferente contractelor de concesiune, respectiv de asociere şi Efectuarea demersurilor necesare și legale în vederea evaluării şi înregistrării în evidenţa contabilă şi cadastrală a tuturor terenurilor – păşuni, care sunt în proprietatea Municipiul Lugoj.

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Solicitare urgentă de la spital. Are nevoie de o sumă importantă de bani, în lupta cu coronavirusul

Publicat

în

FOTO Arhiva

Trei cereri de finanțare din partea spitalului lugojean vor fi discutate astăzi, de către consilierii locali. Dintre acestea, două sunt solicitări de câte 250.000 de lei, iar cea de-a treia este o solicitare pentru o deschidere de la buget pentru suma de 20.579 de lei.

RETIM

Banii vor fi folosiți pentru achiziția de materiale sanitare necesare activităților combaterii coronavirusului. De exemplu, spitalul trebuie să achiziționeze urgent 2.700 de seringi, dar și aproape 500 de combinezoane impermeabile.

Tot astăzi, Consiliul Local Municipal discută bugetul propus de conducerea spitalului pentru cheltuielile din 2021 și lista de investiții.

Citiţi mai departe

Social

Debarasează-te în mod legal și  GRATUIT de deşeurile periculoase!

Publicat

în

©Cornel Putan

În perioada 1 februarie – 15 martie se desfăşoară campania organizată de RETIM Ecologic Service SA și ADID Timiș pentru colectarea deșeurilor periculoase în zona 0 a judeţului Timiş în localitățile Lugoj, Buziaș, Recaș, Balinț, Bara, Belinț, Bogda, Boldur, Brestovăț, Chevereșu Mare, Costeiu, Criciova, Darova, Găvojdia, Ghizela, Nădrag, Nițchidorf, Racovița, Sacoșu Turcesc, Secaș, Știuca, Topolovățu Mare și Victor Vlad Delamarina.

RETIM

CINE poate preda deşeuri periculoase

Cetățenii din localităţie menţionate mai sus pot depune prin aport voluntar deșeurile periculoase în containerele special puse la dispoziție în punctele de colectare și între orele menționate în tabelul de mai jos.

CE se poate preda în cadrul acestei campanii

DEŞEURILE PERICULOASE sunt:

  • ambalaje care conţin reziduuri de substanţe pericu­loase sau sunt contaminate cu substanţe periculoase
  • ambalaje metalice care conţin o matrica poroasă solidă formată din materiale periculoase (ex. azbest), in­clusiv containerele goale pentru stocarea sub presiune, absorbanţi, materiale fil­trante (inclusiv filtre de ulei nespecificate in altă parte),
  • materiale de lustruire şi îm­brăcăminte de protecţie contaminate cu substanţe periculoase
  • vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini cu conţinut de substanţe periculoase
  • baterii şi acumulatori cu plumb, mercur, Ni-Cd, alcaline sau baterii şi acumulatori nesortate conţinând aces­te baterii
  • solvenţi, acizi, alcali
  • uleiuri şi grăsimi, altele decât cele comestibile
  • de­tergenţi cu conţinut de substanţe pericu­loase
  • butelii de gaz sub presiune (inclusiv haloni), cu conţinut de substanţe peric­uloase
  • deşeuri din lemn cu conţinut de substanţe periculoase,
  • pesticide
  • deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase.

ATENŢIE! Deșeurile periculoase nu trebuie amestecate cu alte categorii de deșeuri (reziduale, reciclabile, de construcții, etc.)!

ATENŢIE! Nu se colectează în cadrul acestor campanii deșeurile electrice și electrocasnice (televizoare, mașini de spălat, frigidere, computere, etc.)!

Deșeurile periculoase se păstrează în gospodărie până în momentul aducerii voluntare la punctul de colectare și nu se depun pe domeniul public în afara programului de colectare.

UNDE şi CÂND se pot preda deşeurile periculoase

Detalii despre efectuarea acestor campanii pe www.retim.ro  si www.adidtimis.ro/stiri.

De asemenea, operatorii serviciului de Call Center sunt disponibili la numărul +40 374 885 692, de luni până vineri, între orele 07.00 – 19.00.

 

 

Citiţi mai departe

Social

Situația din spitalul lugojean care l-a iritat pe primar. „Sunați-mă direct, când treceți prin așa ceva!”

Publicat

în

FOTO expreslugoj.ro

O relatare de pe siteul totuldespremame.ro, a unei lugojence care a născut la spitalul din Lugoj, l-a iritat pe primarul Claudiu Buciu. Edilul a transmis pe pagina sa de Facebook, că a citit cu stupoare situația prin care a trecut tânăra mamă la spitalul din oraș.

RETIM

„Nu putem face totul deodată. Sunt multe lucruri nelalocul lor despre care nu știm mai nimic pentru ca nu au fost în grija nimănui, niciodată. Așadar, vă rugăm frumos, ca oricând treceți prin astfel de momente, sau oricând vi se cer foloase necuvenite pentru munca pe care funcționarii publici (inclusiv personalul medical) trebuie să o presteze în folosul dvs., sau oricând vi se cere să aduceți medicamente sau materiale sanitare de acasă pentru a fi tratați în spitalul nostru, să ne sunați direct la primărie. Eu răspund la orice telefon primit. Nu trebuie să vă dați numele sau datele de contact ci doar să ne dați elemente de identificare cât mai exacte cu privire la situația prin care treceți și persoanele responsabile. Dacă nu ne aduceți la cunoștință direct toate aceste probleme, lucrurile se vor rezolva, dar într-un timp mai îndelungat. Cu cât știm mai din timp despre aceste probleme, cu atât le vom rezolva mai rapid. Cu atât mai rapid ne vom scăpa de cei responsabili și vom pune lucrurile la punct. Vă asigur de toată determinarea mea în a corecta aceste derapaje pe care vreau sa le consider solitare. Deocamdată”, a scris primarul Lugojului.

Totul a pornit de la povestea Alexandrei Sălbăgean, care a rămas marcată de ce i s-a întâmplat la spitalul din Lugoj.
Iată. mai jos, relatarea lugojencei, pentru sitetul totuldespremame.ro

”Mă numesc Alexandra Salbagean și aș vrea să vă împărtășesc și vouă povestea nașterii copilului meu în spitalul din Lugoj, o experiență care pentru mine a fost traumatizantă.

Din săptămâna 30 de sarcină mi s-a scurtat colul, a trebuit să fac injecții cu dexametazonă, iar doctorul care îmi urmărea sarcina mi-a spus că e miracol dacă ajung la 37 de săptămâni. Am început să pierd dopul gelatinos pe la 35 de săptămâni, iar la controlul din săptămâna 36, doctorul meu mi-a spus să aștept până la 38 de săptămâni, când vine din concediu, să mă pregătească pentru naștere.

Fiind îngustă în bazin, mi-a spus că îmi este recomandată cezariana. Evident, mi-a sugerat că, dacă cumva încep contracțiile seara, să mă pun liniștită la somn, iar dimineața, când mă trezesc, să merg la spital. Am ajuns la 37+1, iar seara, spre surprinderea mea, mi s-a rupt apa.
Doctorul meu, fiind în concediu, evident că nu a răspuns la telefon, nici mie, nici medicului de gardă. La ecograf, bebelușul meu cântărea undeva la 3 kg, iar medicul de gardă, un om extraordinar, mi-a spus că voi naște ușor și repede natural. La ora 22, am intrat în sala de nașteri, iar la 00:35 am și născut.

Dar bebelușul meu avea 3,750 kg și cordonul strâns în jurul gâtului, iar acest lucru l-au observat doar când a rămas pur și simplu blocat în bazinul meu. L-au scos vânăt, nu mișca, nu respira. M-am panicat și am întrebat dacă mi-a murit copilul. În jurul meu, toți erau agitați.
După ce l-au resuscitat, a început să plangă. A fost cel mai frumos moment din viața mea. Însă, a doua zi au început părțile rele. Doamna doctor neonatolog a venit a doua zi de dimineață și mi-a spus: „Copilul e bine, dar nu își mișcă brațul. Semnează repede că ești de acord să îi facem radiografie, să vedem dacă nu cumva este clavicula ruptă, cu toate că noi noi suspectăm că este vorba despre paralizie de plex brahial.
Am simțit că îmi cade cerul în cap în momentul acela. Am început să plâng și evident că nu am mai citit ce m-au pus să semnez. Nici acum, după 4 luni, nu știu ce am semnat. Încurajările doamnei au fost: nu plânge, nu e nimic grav, trece de la sine!

Și mai rele au fost momentele în care trebuia să merg la alăptat. Mi-a venit laptele foarte greu, iar una dintre cele două asistente de acolo mi-a spus: ”Dacă nu ai lapte, de ce vii la copil să îl deranjezi? Nu știi că și așa e cum e copilul tău? Nu mai veni!”
Bun, când mi-a venit laptele, am mers din nou la copil, nu știam nici cum să-l pun la piept. Copilul era mereu sătul de lapte praf. M-au tras de sâni, îmi spuneau: „Unde îți e instinctul de mamă?” Sau „Vai, ce o să faci tu când te duci cu copilul acasa?”.

M-au terminat psihic. Îmi era frică să merg să îmi văd copilul, din cauza „doamnelor” de acolo. Odată, copilul meu a început să plângă cât îl țineam în brate, a venit o doamnă și mi l-a smuls efectiv din brațe, spunând: „Nu trebuie să îl ții jumătate de oră în brațe” și s-a enervat și le-a luat bebelușii tuturor fetelor care erau la alăptat.

Sfatul doctoriței a fost să nu merg niciunde cu copilul, că sigur își va reveni singur. Mi-a mai zis că dacă vreau să fiu totuși liniștită, să merg la un neurolog. Și a fost bine că am mers, pentru că altfel copilul rămânea nenorocit pe viață. Mulțumesc din suflet doctorului care a fost de gardă și asistentelor care m-au asistat la naștere pentru că, datorită lor, copilul meu e bine acum. În schimb, toată secția de neonatologie m-a lăsat cu un gust amar, am plecat de acolo cu multe frustrări și cu multă durere în suflet. Mămicile nu merită să fie tratate în scârbă și în bătaie de joc.

Am plecat din spital fără să știu să schimb scutecul copilului, fără să știu să îl îmbrac. Copilul meu era sătul de lapte praf și iritat în zona scutecului. Ar trebui ca în zilele pe care le petreci în spital ca proaspăt mămică să ți se arate toate lucrurile pe care va trebui să le faci acasă, nu să ți se spună ”te vei descurca!” și atât”.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite