Moara de la Balinţ, un adevărat tezaur cultural în formă de clădire din apropiere de Lugoj, a fost construită în 1917, în administraţia austro-ungară, şi este singura rămasă în judeţul Timiş care foloseşte puterea apei. Ea nu doar că încă mai macină grâu, ci a fost inclusă şi într-un traseu turistic care le oferă oamenilor oportunitatea să intre în contact cu lumea industrială a vechiului Banat 
Una dintre cele 14 mori în funcţiune din Timiş este moara de la Balinţ, o localitate aflată la 20 de kilometri de Lugoj şi aproximativ 60 de kilometri de Timişoara. Moara a fost construită în 1917, încă în administraţia austria-ungară. Este singura rămasă în judeţul Timiş care foloseşte puterea apei. Ea a fost cumpărată în 2008 de către familia Meszaros, după ce fusese abandonată şi nu mai măcinase făină de mai mulţi ani.
Moara de la Balinţ este cu adevărat spectaculoasă. Vechea clădire este împânzită de un mecanism complex, care se întinde pe mai multe etaje, un păienjeniş de curele care învârte roţi, iar grâul circulă în interiorul bârnelor, prin site şi maşinării care se mişcă. Utilajele sunt în mare parte originale, se pot vedea încă etichetele pe ele; unele au fost fabricate în 1900, la Fabrica Ganz din Budapesta, altele la Uzina Klug de Construcţii de Maşini şi Mori din Timişoara ori de la Uzinele Magheru din Topleţ, în perioada interbelică. Au fost înlocuite doar părţile de lemn, vechi şi cariate.
Citeste un material pe larg despre punerea în valoare a morii aici.
