Connect with us

Cultură

Popasul lui Cuza la Lugoj, marcat în continuare greșit. Clădirea în care a fost găzduit nu este nici măcar monument istoric

Publicat

în

Istoricul Cristian Oliviu-Gaidoș semnalează o situație aberantă din Lugoj. Clădirea în carea a funcționat hanul „La Păunul de Aur” – „Zum goldenen Pfau”, în care a poposit domnitorul Al. Ioan Cuza (6 mart. 1866), nu este monument istoric! Istoricul lugojean atrage, din nou, atenția că trecerea domnitorului Al. Ioan Cuza prin Lugoj nu este nici acum corect marcată, placa fiind aplasată greșit, pe o altă clădire din oraș.

Crama Aramic

„În timp ce avem o placa comemorativă, greșit amplasată, pe fațada fostei cofetării “Liliacul”, imobilul istoric în care a funcționat Hanul “Păunul de Aur”, nu este semnalat. Mai grav este faptul că imobilul, care nu este clasat ca monument istoric, poate fi oricând demolat. Spre surprindere noastră, clădirea împărțită în apartamente, încă își păstrează structura de han prin amenajarea interioară neschimbată de pe vremea lui Cuza: gangul carosabil boltit, scara de lemn, cu balustrada de fier (motivul ornamental al lirei), odăile de la etaj, dispuse de-a lungul unui coridor central, ancadramentele de lemn ale ușilor în stil Biedermeier (în ultimii ani o parte au fost înlocuite cu termopan!). Clădirea cu etaj (hanul propriu-zis ridicat în 1857) a fost completată, la începutul anilor 70 ai secolului al XIX-lea, cu sala restaurantului din colțul străzii (unde a funcționat Dinamo)”, mai spune Gaidoș.

Istoricul lugojean redă momentul sosirii lui Cuza la Lugoj, care, conform ziarelor vremii, a fost extrem de bine primit, chiar dacă abdicase în urmă cu câteva zile.

„La câteva zile după abdicare (11 feb.1866), familia Cuza a luat drumul exilului. Au făcut un popas în Lugoj, în noapte de 6 spre 7 martie 1866, fiind cazați la Hanul „Păunul de Aur” din Drumul Orșovei (astăzi Str. Nicolae Bălcescu, nr. 14, clădirea restaurantului „Dinamo” din perioada comunistă). Clădirea se afla în proprietate lui Peter Emmer și fusese renovată (etajată) in 1857. Domnitorul Cuza a fost întâmpinat de o mulțime românească entuziastă în pofida timpului ploios, evenimentul fiind descris succint de un corespondent în Gazeta Transilvaniei din 14/2 martie 1866:

RETIM

<<Lugosiu 8 Martiu. Simțiului ruditu de multiamita și reverinti’a esita din acest’a se vediu manifestatu aici cu trecerea f. principe Cusa, care dimpreună cu famili’a sosindu aici intre 7 și 8 ore si descălecându la otelul “Paunulu de auru” pe longa tote, ca tempulu era forte ploiosu fu intempinatu de o multime asia mare de poporu in catu abia potu străbate prin strada la otelu, unde multi fruntasi i-au petrecut pana in odaile destinate. Cusa intorcânduse cu Domn’a Elena, dupa cum fu informatu, ei dice:« vedi draga. Domnialoru sunt toti romani » […] Miercuri în zori de diua multimea poporului, care doria a lu vede, nu se mai departa de pe strade, pana la 11 ore, si mulți se pregatea a-lu și saluta, pe când adiutantulu descoperii ca in starea, in care se afla nu pote primi neci o visita, insă le multumesce romaniloru din Lugosiu pentru reverinți’a aratata pentru densulu […] Cu buna sama, darulu ce se dede din Romani’a pentru cei cercetati de fomete in anii trecuti si instituțiunile egalitarie prochiamate pentru fratii loru au fostu motivulu acestei reverintie>>”, arată Gaidoș.

Acesta mai spune că obținerea statului de monument istoric pentru o clădire presupune realizarea unui dosar de clasare care sa fie inaintat Direcției Județene de Cultură Timiș. Aceasta, la rândui ei, inainteaza dosarul Ministerului Culturii. „Problema survine din faptul că nu exista dorința Primăriei Lugoj, în speță a Biroului de Urbanism, de a face documentația (cu toate costurile ce le implica) pentru a obține clasarea. Un moment istoric aduce cu sine o arie de protecție in jur, între 100 și 200 m. Dacă introduci casele care sunt monumente automat ai o rețea cu multe avize pentru orice se construieste. Adica REGLEMENTARE!!! Este un haos care convine unora”, e de părere Gaidoș.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

A mai rămas un singur candidat pentru funcția de director de la Casa de Cultură a Municipiului Lugoj

Publicat

în

S-a încheiat prima etapă a concursului pentru funcția de director al Casei de Cultură a Municipiului, cea de evaluare a proiectelor. Dintre cei doi care au depus proiecte, Tudor Trăilă și Ilie Petrovici, primul a fost eliminat, conform unor surse din cadrul Primărie Lugoj. Anunțul oficial postat pe site-ul Primăriei Lugoj arată că proiectul de management depus de Trăilă ar fi fost evaluat cu 4,52, iar cel al contracandidatului său cu 7,38.

Crama Aramic

Tudor Trăilă este fostul director al Casei de Cultură a Municipiului. De numele său se leagă scandalul banilor cheltuiți pentru chefurile și bairamurile PSD-ului, pe vremea când primar era Francisc Boldea. Episodul a ieșit la iveală după un control al Curții de Conturi, care a cerut ca banii cheltuiți ilegal să fie recuperați.

Experiența în domeniul cultural nu a fost obligatorie

Până în 1 februarie, candidatul care a obținut notă de trecere își va susține proiectul de management în cadrul interviului – a doua etapă a concursului, iar în 2 februarie 2023 va afla răspunsul comisiei.

Perioada 3 februarie – 09 februarie 2023 este intervalul de timp rezervat pentru depunerea contestațiilor asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea concursului; iar între 10 februarie – 14 februarie 2023 se vor rezolva aceste contestații.

RETIM

În 15 februarie, vom afla și oficial, conform calendarului de concurs, cine este noul director al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj. 

Dacă trece și restul etapelor, Ilie Petrovici va conduce Casa de Cultură a Municipiului Lugoj, deși nu are niciun fel de experiență în domeniul cultural. De altfel, prin condițiile de concurs nu a fost obligatorie această experiență. Petrovici este deja angajat al Primărie Lugoj, la Biroul comercial, unde a mai activat și în Primăria Timișoara, dar a fost înlăturat de primarul Dominic Fritz. La sfârșitul anului trecut a câștigat, însă, procesul și ar fi trebuit să fie repus în funcție, variantă la care probabil că a renunțat.

Citiţi mai departe

Cultură

Cine va fi director la Casa de Cultură din Lugoj? Doi candidați, pentru un post care se dorea desființat

Publicat

în

Primăria Lugoj a organizat un concurs de proiecte de management, pentru funcția de director al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, din subordinea Consiliului Local al Municipiului Lugoj. Conform calendarului de concurs, 2 ianuarie a fost data limită pentru depunerea dosarelor de concurs și a proiectelor de management, de către candidați; în 13 – 16 ianuarie 2023 s-a făcut selecția dosarelor; iar 17 – 26 ianuarie, proiectele au fost analizate de către comisia de concurs, aceasta fiind prima etapă. În 27 ianuarie 2023, se va aduce la cunoștința candidaților, în scris, rezultatul obținut la prima etapă și afișarea acestuia sediul autorității și al instituției, precum și pe pagina de internet a autorității și a instituției publice de cultură.

Crama Aramic

Conform unor surse din Primăria Lugoj, la concurs s-au înscris doi candidați. Ar fi vorba vorba despre fostul director al Casei de Cultură, Tudor Trăilă și un fost angajat al Primăriei Timișoara, Ilie Petrovici, care tocmai a câștigat un concurs împotriva deciziei de reducere a postului său, dată de către primarul Dominic Fritz.

Dacă cei doi vor trece de prima etapă, în perioada 30 ianuarie – 1 februarie 2023 urmează susținerea proiectelor de management în cadrul interviului – a doua etapă a concursului; iar în 2 februarie 2023 – aducerea la cunoștința candidaților, în scris, a rezultatului concursului, și
afișarea acestuia sediul autorității și al instituției, precum și pe pagina de internet a autorității și a instituției publice de cultură;

Perioada 3 februarie – 09 februarie 2023  este intervalul de timp pentru depunerea contestațiilor asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea concursului; iar în
10 februarie – 14 februarie 2023 se vor rezolva aceste contestații.

În 15 februarie, vom afla cine este noul director al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj. 

RETIM

Vă reamintim că postul de director al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj se afla pe lista celor care dispăreau, conform noii organigrame pregătite de fostul primar Claudiu Buciu. Organigrama a fost contestată de sindicatul care îi reprezenta pe angajați și a fost respinsă de instanță.

Citiţi mai departe

Cultură

Una din vechile cafenele din Lugoj, prezentată într-o expoziție din programul Timișoara Capitala Europeană a Culturii

Publicat

în

Instantanee, obiecte și povești din și despre Lugoj și lugojeni puteți vedea în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, în cadrul expoziției „Memoria Obiectelor și cultura urbană din vestul României”.

Crama Aramic

Cafeneaua „Grand Caffe Corso”, decorată în stil Art Nouveau, a fost deschisă de către Miksa Sugar din Seghedin, în anul 1902, la parterul Palatului Bejan din Lugoj. Proprietarul clădirii de pe malul drept al Timişului, lângă podul de fier, era notarul Mihai Bejan.
Considerată o bijuterie a stilului Art Nouveau, cafeneaua a căzut pradă Crizei Economice din 1930, amintește lugojeanul Cristian-Oliviu Gaidoș, muzeograf.
„Să vezi cafeneaua, care e celebră. Duminică se va deschide, căci sâmbătă se va da de abia comunicațiunii noul pod de fier, care e pe gătate, de când a venit inginerul cel nou. Va fi feerică cafeneaua, numai public potrivit de ar fi! E aranjată pentru lume foarte distinsă. Știu că vei avea plăcere să o vezi”, îi scria Valeriu Braniște soției sale (2/25 august 1902).

Citiţi mai departe

Cultură

VIDEO Lugojenii așteptați la un concert de senzație în seara de Ajun, la Festivalul Sărbătorilor de Iarnă

Publicat

în

Sâmbătă, 24 decembrie, începând cu ora 19, la Festivalul Sărbătorilor de Iarnă, 2022, din Parcul „George Enescu” va avea loc un concert al clujenilor de la Ad Libitum Voices, cea mai iubită trupă de pop-opera din România. În 2017, au participat la X Factor România, unde au ajuns până în marea finală a concursului.

Crama Aramic

Grupul Ad Libitum Voices a apărut în noiembrie 2012, la Cluj-Napoca si este unul dintre primele grupuri de pop opera din România. Pop opera înseamnă piese pop cunoscute reinterpretate în maniera operei sau operetei. Dar pop opera poate împrumuta cântece, arii, fragmente, motive din operă și muzica clasică pentru a le converti într-o interpretare stilizată în stilul pop, al muzicii ușoare.

Grupul este format din doi tenori, un bariton și un bas: Tiberius Simu, Sergiu Coltan, Vlad Morar și Cristian Ignuta, absolvenți ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu o bogată activitate artistică. Ei sunt și colaboratori ai Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.În ultimii ani, Ad Libitum Voices a avut foarte multe concerte. Grupul a apărut pe cam toate scenele din Cluj-Napoca, la festivaluri importante, dar și în foarte multe orașe ale României: București, Sibiu, Brașov, Iași, Oradea, Timișoara și multe altele.

RETIM

Citiţi mai departe

Cele mai citite