Cultură
Popasul lui Cuza la Lugoj, marcat în continuare greșit. Clădirea în care a fost găzduit nu este nici măcar monument istoric
Istoricul Cristian Oliviu-Gaidoș semnalează o situație aberantă din Lugoj. Clădirea în carea a funcționat hanul „La Păunul de Aur” – „Zum goldenen Pfau”, în care a poposit domnitorul Al. Ioan Cuza (6 mart. 1866), nu este monument istoric! Istoricul lugojean atrage, din nou, atenția că trecerea domnitorului Al. Ioan Cuza prin Lugoj nu este nici acum corect marcată, placa fiind aplasată greșit, pe o altă clădire din oraș.
„În timp ce avem o placa comemorativă, greșit amplasată, pe fațada fostei cofetării “Liliacul”, imobilul istoric în care a funcționat Hanul “Păunul de Aur”, nu este semnalat. Mai grav este faptul că imobilul, care nu este clasat ca monument istoric, poate fi oricând demolat. Spre surprindere noastră, clădirea împărțită în apartamente, încă își păstrează structura de han prin amenajarea interioară neschimbată de pe vremea lui Cuza: gangul carosabil boltit, scara de lemn, cu balustrada de fier (motivul ornamental al lirei), odăile de la etaj, dispuse de-a lungul unui coridor central, ancadramentele de lemn ale ușilor în stil Biedermeier (în ultimii ani o parte au fost înlocuite cu termopan!). Clădirea cu etaj (hanul propriu-zis ridicat în 1857) a fost completată, la începutul anilor 70 ai secolului al XIX-lea, cu sala restaurantului din colțul străzii (unde a funcționat Dinamo)”, mai spune Gaidoș.
Istoricul lugojean redă momentul sosirii lui Cuza la Lugoj, care, conform ziarelor vremii, a fost extrem de bine primit, chiar dacă abdicase în urmă cu câteva zile.
„La câteva zile după abdicare (11 feb.1866), familia Cuza a luat drumul exilului. Au făcut un popas în Lugoj, în noapte de 6 spre 7 martie 1866, fiind cazați la Hanul „Păunul de Aur” din Drumul Orșovei (astăzi Str. Nicolae Bălcescu, nr. 14, clădirea restaurantului „Dinamo” din perioada comunistă). Clădirea se afla în proprietate lui Peter Emmer și fusese renovată (etajată) in 1857. Domnitorul Cuza a fost întâmpinat de o mulțime românească entuziastă în pofida timpului ploios, evenimentul fiind descris succint de un corespondent în Gazeta Transilvaniei din 14/2 martie 1866:
<<Lugosiu 8 Martiu. Simțiului ruditu de multiamita și reverinti’a esita din acest’a se vediu manifestatu aici cu trecerea f. principe Cusa, care dimpreună cu famili’a sosindu aici intre 7 și 8 ore si descălecându la otelul “Paunulu de auru” pe longa tote, ca tempulu era forte ploiosu fu intempinatu de o multime asia mare de poporu in catu abia potu străbate prin strada la otelu, unde multi fruntasi i-au petrecut pana in odaile destinate. Cusa intorcânduse cu Domn’a Elena, dupa cum fu informatu, ei dice:« vedi draga. Domnialoru sunt toti romani » […] Miercuri în zori de diua multimea poporului, care doria a lu vede, nu se mai departa de pe strade, pana la 11 ore, si mulți se pregatea a-lu și saluta, pe când adiutantulu descoperii ca in starea, in care se afla nu pote primi neci o visita, insă le multumesce romaniloru din Lugosiu pentru reverinți’a aratata pentru densulu […] Cu buna sama, darulu ce se dede din Romani’a pentru cei cercetati de fomete in anii trecuti si instituțiunile egalitarie prochiamate pentru fratii loru au fostu motivulu acestei reverintie>>”, arată Gaidoș.
Acesta mai spune că obținerea statului de monument istoric pentru o clădire presupune realizarea unui dosar de clasare care sa fie inaintat Direcției Județene de Cultură Timiș. Aceasta, la rândui ei, inainteaza dosarul Ministerului Culturii. „Problema survine din faptul că nu exista dorința Primăriei Lugoj, în speță a Biroului de Urbanism, de a face documentația (cu toate costurile ce le implica) pentru a obține clasarea. Un moment istoric aduce cu sine o arie de protecție in jur, între 100 și 200 m. Dacă introduci casele care sunt monumente automat ai o rețea cu multe avize pentru orice se construieste. Adica REGLEMENTARE!!! Este un haos care convine unora”, e de părere Gaidoș.
Cultură
170 de ani de la apariția primului ziar la Lugoj. Momentul va fi marcat cu sprijinul Asociației „Caius Brediceanu”
Lugoj, orașul cu o istorie bogată și înfloritoare, se pregătește să sărbătorească un moment deosebit în această săptămână. Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la apariția primului ziar din Lugoj, Săptămânalul Lugoser Anzeiger, lugojenii sunt invitați să participe la dezvelirea plăcii aniversare. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 3 iunie 2023, la adresa Str. Someșului, nr. 3, începând cu ora 18:00.
Demersul a fost inițiat de către istoricul Oliviu Gaidoș, cel care a fost sprijinit de către Asociația Culturală „Caius Brediceanu” care a suportat costurile pentru dezvelirea unei plăci aniversare.
„În contextul acestei aniversări importante, dorim să transmitem mulțumiri membrilor Asociației Culturale „Caius Brediceanu” din Lugoj, care au susținut financiar realizarea plăcii aniversare. Este un gest generos și apreciat, care evidențiază importanța promovării și conservării patrimoniului cultural local. Îi așteptăm pe toți lugojenii și pe cei interesați să se alăture acestui moment special de sărbătoare și comemorare a primului ziar din orașul nostru. Dezvelirea plăcii aniversare va fi un moment de rememorare a trecutului cultural și de recunoaștere a contribuției aduse de Carl Traunfellner în dezvoltarea presei și a industriei tipografice în Lugoj. Să ne adunăm cu toții sâmbătă, 3 iunie 2023, la adresa Str. Someșului, nr. 3, începând cu ora 18:00, pentru a sărbători și a onora această importantă aniversare a presei locale”, spune Gaidoș.
Povestea primului ziar care a apărut la Lugoj
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, aspirațiile culturale ale burgheziei locale erau alimentate de ziarele apărute în marile orașe ale Monarhiei Austriece, precum Viena, Pesta, Ofen, Sibiu și Timișoara. Prin intermediul acestor periodice, locuitorii din Lugoj, care erau bine situați din punct de vedere financiar, se conectau la pulsul societății europene, ținându-se la curent cu evenimentele politice, viața mondenă, teatrul, muzica și literatura vremii.
Nu a durat mult până când aceștia și-au dat seama de necesitatea înființării unei tipografii locale care să deservească populația Lugojului. Cererile prezentate de comercianții Johann Liszka în 1848 și Constantin Udria în 1851 sunt dovada elocventă a dorinței lor de a avea acces la aceste publicații. Cu toate acestea, guvernul a acordat permisiunea de a-și exercita meseria de tipograf în Lugoj doar lui Carl Borromäus Traunfellner.
Născut în Timișoara în 1818, Carl s-a perfecționat în arta tipografică prin călătoriile pe care le-a făcut în calitate de calfă între anii 1838 și 1845 în diverse orașe din Ungaria, Austria, Germania și Elveția. După ce a obținut autorizația pentru tipografie pe 19 februarie 1852, Traunfellner s-a mutat cu familia la Lugoj și și-a deschis prima tipografie din oraș în luna iunie a aceluiași an. Oferta sa cuprindea o gamă largă de tipărituri și imprimate, printre care se numărau tabele, protocoale, înștiințări, chitanțe, necrologuri, invitații, registre contabile, cărți de breaslă (maestru, ucenic), borderouri, foi volante, afișe, cărți de diverse tipuri etc.
În anul următor, Carl și-a mutat tipografia în casa comerciantului de nasturi Franz Katona din strada Grânelor (Fruchtgasse, nr. 14, astăzi strada Someșului, nr. 3, conform Registrului de Nașteri al Bisericii Catolice). Aici, Carl Traunfellner a redactat primul ziar din Lugoj, Săptămânalul Lugoser Anzeiger, care a fost publicat pentru prima dată pe 4 iunie 1853. Din păcate, din cauza costurilor ridicate, ziarul și-a încetat apariția după doar 28 de numere în decembrie 1853.
Carl Traunfellner a condus tipografia până la moartea sa prematură, survenită la vârsta de doar 37 de ani, pe 28 noiembrie 1855, din cauza tuberculozei. Tipografia a fost preluată de soția sa, Margareta, care s-a recăsătorit în 1859 cu tipograful Johann Wentzely. Carl Traunfellner Senior (1818-1855) este fondatorul industriei tipografice din Lugoj și al unei dinastii de tipografi, reprezentată de cei doi fii ai săi: Carl Traunfellner Junior (1845-1902) și Johann Virány (1851-1902).
Cultură
A murit Dan Haica, omul care a ținut vie cultura Lugojului
A murit Dan Haica, lugojeanul care și-a dedicat ultimii ani din viață culturii și frumosului. Anunțul a fost făcut miercuri, 31 mai, de către soția sa, Mirela. „O inimă bună a încetat să mai bată, un suflet mare s-a ridicat la cer, lăsând în urmă o nemarginită durere și un gol imens, cu mare durere anunț că s-a stins din viață Ing. Dan Haica. Înmormantarea va avea loc sâmbătă 03.06.23, la Cimitirul Evanghelic din Lugoj, la ora 13”
În Decembrie 2019, la Gala Premiilor Lugojene „Iosif Constantin Drăgan”, Dan Haica a primit premiul de excelență pentru felul cum s-a implicat în cultura Lugojului. Mai bine de zece ani, și-a transformat English Pub-ul într-un un pol al evenimentelor culturale din oraș
„Știți foate bine, cultura e consumatoare de bani, nu generatoare de bani și mi-am dorit un loc în care să mă simt eu bine și să-mi găsesc prieteni de un anumit nivel, pentru că și muzica și arta și cărțile pe care le lansăm aici evident că triază lumea care vine. Și atunci am avut norocul să întâlnesc oameni excepționali din Lugoj pentru că fără ei, deși nu am făcut-o pentru ei, fără ei nu o puteam face. Asta e de fapt esența și mulțumirile mele”, spune la aceea vreme Dan Haica
Vă lăsăm să urmăriți, mai jos, un scurt videoclip dedicat celui care a fost Dan Haica, cu ocazia Galei Premiilor Lugojene. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Cultură
Lugojul se pregătește să comemoreze unul dintre cei mai importanți autori de istorie locală
Orașul Lugoj se pregătește să comemoreze unul dintre cei mai distinși savanți și autori de istorie locală, profesorul Heinrich Lay. Într-un eveniment special ce va avea loc sâmbătă, pe data de 3 iunie 2023, de la ora 15.00, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj, locuitorii vor avea ocazia să aducă un omagiu acestui remarcabil cercetător.
Profesorul Heinrich Lay, în vârstă de 94 de ani la momentul trecerii sale în neființă în anul 2022, a fost un eminent profesor emerit și un autor prolific de studii și articole de istorie locală. Munca sa de cercetare a fost de neprețuit pentru înțelegerea istoriei regiunii și pentru valorificarea patrimoniului cultural lugojean.
Conferința ce va avea loc în sala mare de la etajul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj va reuni o serie de personalități din domeniul istoriei și al muzicii. Printre vorbitorii invitați se numără dr. Franz Metz, reputat muzicolog, care va susține o comunicare despre cultura muzicală lugojeană din secolele XVIII și XIX, evidențiind importanța lucrărilor istorice ale profesorului Heinrich Lay. De asemenea, muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș va prezenta reperele istoriografice ale lui Heinrich Lay, în timp ce dr. Constantin Tufan Stan, un alt cunoscut muzicolog, se va concentra pe relația acestuia cu toponimia lugojeană.
Evenimentul comemorativ va include și marcarea a 170 de ani de presă lugojeană printr-o ceremonie specială. În curtea casei de pe Strada Someșului, numărul 3, va fi dezvelită o plăcuță aniversară în cinstea tipografului Carl Traunfellner, care a redactat primul ziar lugojean, intitulat Lugoser Anzeiger, în data de 4 iunie 1853. Acest săptămânal a reprezentat un pas important în dezvoltarea presei locale și a avut un impact semnificativ asupra comunității.
Manifestările vor fi încheiate într-un mod solemn și emoționant, prin celebrarea unei Sfinte Liturghii în memoria profesorului Heinrich Lay. Biserica romano-catolică din Lugoj va găzdui această slujbă religioasă la ora 19:00, iar pentru a onora și mai mult moștenirea muzicală a profesorului Lay, un concert susținut de corul EXULTATE al Domului din Timișoara va avea loc imediat după liturghie, fiind dirijat de Robert Bajkai-Fabian și acompaniat de dr. Franz Metz.
Cultură
Donație valoroasă pentru Muzeul din Lugoj, din partea unui important grafician lugojean
Muzeul din Lugoj vă invită joi, 18 mai 2023, ora 14.00, la manifestarea prilejuită de donația(8 lucrări de artă) pe care o face instituției graficianului Eugen Keri.
Eugen Keri, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, este un grafician recunoscut la nivel european, datorită numeroaselor sale expoziții: München,Senden, Krumbach, Donauwörth, Wertigen, Aichach, Augsburg, Irsee, Marktoberdorf, Friedberg, Abraxas Augsburg, Kögelturn Aichach.
Eugen Keri s-a născut în 1946, la Lugoj. A absolvit, în orașul natal, Școala Populară de Arta(1964). Între anii 1964 – 1972 își finalizează studiile la Academia de Arte Plastice din Cluj-Napoca și susține examenul de stat în artă comercială, devenind profesor de desen.
În perioada 1972 – 1990 creaza arta comercială, timbre, postere, brosuri, grafica de carte, design.
Ca o recunoaștere a profesionalismului sau, devine desenator la Muzeul Roman din Augsburg(1991-2011).
Participă, deopotrivă, la expoziții colective(Salonul de arta – Cluj-Napoca -1970,Salon Art & Decorativ Bucuresti -1973,Grafică – Artă și Design Bucureşti-1974, Poster & Design Bucureşti -1975, Grafica pentru targuri Bucureşti- 1978, Modele tur gresie Lugoj, 50 de ani mai târziu – artiști bănățeni München, Budapesta, Timisoara- 1995, Licitație de artă în beneficiul copiilor bolnavi de cancer -Galeria Ischernooy Aneige Augsburg- 1996,Tablouri pentru alinarea pacienților pediatrici- în ajutorul Minenopterului Bosnia Arsenal Augsburg- 1996 etc), dar este și autorul a numeroase expoziții personale(Galeria Pro Arte Lugoj – 1969, ’69, ’71,’79, ’83, ’84, ’85, Cluj – 1968, 1971,București -Das Spie mit dem .Q. Graphik u. Kollagen-1974,Galeria Kneipe Augsburg -1995,Galeria Kneipe Augsburg- 1996- Fapte, Galeria “Pane e Vino” Augsburg- Licitație de artă- 1998, Atemporal Augsburg Grafica – 2013).
- Administrație4 zile în urmă
S-a amânat închiderea Podului de Fier. Când ar putea începe lucrările de reparații
- Administrație2 zile în urmă
Administrația Lugojului a pierdut lupta cu natura. A plouat, a plouat, dar nici treabă nu facem!
- Lugoj5 zile în urmă
Ce este handicapul asiatic și de ce este util la ponturile pe fotbal
- Cultură3 zile în urmă
A murit Dan Haica, omul care a ținut vie cultura Lugojului