Connect with us


Cultură

El este lugojeanul care a ajuns directorul de programe pentru cea mai veche academie de științe din lume

Publicat

în

Lucian Brujan/FOTO Markus SHOLTZ – Leopoldina

Lucian Brujan (39 de ani) a plecat în Germania în 2002 cu o bursă de studii. Până în 2012 a predat la un universități din Irlanda, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Slovenia, Serbia și România. Din 2016, este director de programe la Academia Națională a Germaniei, „Leopoldina”, arată newsweek.ro

Meniul zilei, Octavian

Lucian Brujan s-a născut pe 2 februarie 1981 în Lugoj, acolo unde a crescut cu două limbi materne, româna și serbo-croata, pe lângă acestea învățând și germana, plus alte câteva limbi străine. Nu avea atunci cum să știe cât îi vor folosi toate acestea. Era și greu de imaginat așa ceva înainte de 1990.

„Până la plecarea din România în 2002 am trăit atât în Lugoj cât și în Timișoara, iar copilăria mi-am petrecut-o în comuna Cenad, Județul Timiș. Originile mele se află în regiunea multiculturală a Banatului, de care sunt profund legat și astăzi.  În 1999 am absolvit Colegiul Național Coriolan Brediceanu din Lugoj. În 2003 am absolvit studiile universitare la Universitatea de Vest din Timișoara în Geografie și Germanistică ca șef de promoție. Între 2002 și 2003 am avut o bursă Erasmus la Universitatea din Tübingen (Germania), una dintre universitățile de top 5 din Germania, fondată în 1477. Acolo am urmat între 2003 și 2005 și specializarea în Geoștiințe (Amenajarea Teritoriului, Dezvoltare Regională și Infrastructură de Transport), cu partea practică la o companie feroviară germană”, povestește Lucian Brujan, pentru sursa citată.

Între anii 2005 și 2012 a urmat o carieră academică la Universitatea din Tübingen, mai întâi ca deținător al mai multor burse de cercetare, printre care și Bursa de Stat a Landului Baden-Württemberg. Apoi a avansat la gradul de lector universitar la Institutul de Geografie. Acolo a predat și s-a specializat în Migration Research, Geospatial Planning și Geopolitics.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

În 2012 a părăsit mediul universitar, trecând în serviciul public federal la Academia Națională a Germaniei «Leopoldina» la Halle și Berlin. Acolo ucrează și astăzi, obținând în 2016 gradul superior de director de programe.

«Leopoldina» este cea mai veche academie de științe din lume (fondată în 1652), având momentan circa 1700 de membri din peste 30 de țări. Academia are două mandate principale: să ofere consultanță științifică factorului politic și societății (de ex. în actuala criză COVID-19 sau referitor la criza climatică, editarea genomică, tranziție energetică ori migrație) și să reprezinte mediul științific german în organisme și forumuri internaționale.

„În activitatea mea curentă sunt responsabil pentru relații internaționale în cercetare-inovare și consiliere pe baze științifice pentru guverne, organizații internaționale și societate, fiind responsabil direct de UE și continentul European, Federația Rusă și spațiul post-sovietic și Turcia. De asemenea, sunt punctul de contact pentru mandatul de German Chief Scientific Advisor al președintelui academiei în cadrul

structurilor-pendant, din Comisia Europenă, Parlamentul European și Secretariatul-General al Consiliului UE. În 2014 am inițiat o nouă arie de activitate, cea a diplomației științifice (science diplomacy) – un nou domeniu la intersecția dintre mediul academic-științific și diplomație și relații internaționale. Momentan co-dezvolt o nouă arie de activitate, cea a alianțelor tematice multilaterale la nivel global și supra-statal, respectiv inter-instituțional (de ex. pentru reducerea poluării globale). Lucrez îndeaproape cu guverne, ambasade, instituții oficiale, ONG-uri și business afin cercetării-inovării din peste 30 de țări. În 2014, Guvernul Federal German (Cancelaria Federală și Ministerul Federal de Externe) mi-au încredințat coordonarea activităților legate de educație, știință și societate din cadrul Procesului pentru Balcanii de Vest (Berlin Process) – un proces interguvernamental a 17 state europene și Comisiei Europene pentru sprijinirea drumului european al Europei de Sud-Est, inițiat de Cancelarul Federal Angela Merkel”, explică Lucian Brujan.

Mai multe cititi pe newsweek.ro

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Istoricul Răzvan Pinca vă prezintă o expoziție deosebită la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj

Publicat

în

Baza înțelegerii culturilor europene constă în cunoașterea civilizațiilor neolitice din România. Pornind de la această premisă Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj organizează în perioada 12 iunie – 30 iulie 2021 expoziția temporară Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului.

Meniul zilei, Octavian

Eforturile depuse de specialiști pentru înțelegerea acestor civilizații, care prin splendoarea culturii lor materiale (plastică, obiecte de podoabă, unelte, ceramică) sau prin marea lor pricepere tehnică (arhitectură, metalurgie, organizare socială), ne ajută la cunoașterea celei mai importante și mai atrăgătoare perioade din istoria omenirii. Aportul destul de consistent de populație anatoliană de la începutul epocii, ce pătrunde în Europa de Sud-Est, demonstrat de cercetările antropologice, aduce și importante influențe culturale ale mediului anatolian asupra comunităților epipaleolitice din zona Mării Negre. Interacțiunea culturală dobândește în timp caracteristici noi, în sensul că prin adaptarea noilor veniți la condițiile specifice ale noului areal pe care se stabilesc cu cât ne îndreptăm mai mult spre nord și vest scade prezența elementelor pur anatoliene, acestea fiind înlocuite cu altele trecute prin filtrul unor sinteze locale.

Diversitatea materialului ceramic, osteologic și litic deținut de Muzeul Lugojean, însoțit de un bogat material ilustrativ, este prezentat publicului în așa fel încât complexitatea epocii să poată fi înțeleasă pe deplin. Materialele provin în special din stațiunile arheologice de la: Românești – Peștera cu apă (cultura Tiszapolgar) unde pe o perioadă de aproximativ o jumătate de secol au efectuat săpături arheologii Marius Moga (1948), Ioan Stratan și Florea Mogoșanu (1960-1961), Florin Drașovean, Petru Rogozea și Florin Gogâltan (1991); situl de la Sălbăgelul Vechi – Seliște (cultura Vinca) cercetat de Ioan Stratan și Maria Moroz – Pop între anii 1976-1981 precum și așezarea eneolitică de la Sacoșu Mare – Codru (culturile Tiszapolgar și Bodrogkeresztur) investigată de Ioan Stratan și Maria Moroz-Pop.

Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj invită vizitatorii să vină și să admire diversitatea culturii materiale și spirituale a unor comunități care au trăit pe teritoriul Banatului în urmă cu cca. 7000 de ani.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Arhg. Dr. Răzvan Ioan Pinca

Citiţi mai departe

Cultură

Program cum nu a mai fost vreodată la „Noaptea muzeelor”, la Lugoj. Participare, posibilă doar cu rezervare

Publicat

în

În data de 12 iunie 2021, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică și Primăria Municipiului Lugoj în colaborare cu Școala de Arte Frumoase ,,Filaret Barbu”, Asociația Fusion of Arts și Infinity Arts Studio, vor organiza o serie de evenimente, după cum urmează:

Meniul zilei, Octavian

– 19:15 – 19:45 Recital de vioara
– 20:00 – 20:30 Vernisaj al expoziție ,,Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului”
– 20:30 – 21:30 Vizite libere
21:30 – 22:30 Momente teatrale de muzică, dans și recital (ep. 1)
22:30 – 23:30 Momente teatrale de muzică, dans și recital (ep. 2)
– 23:30 – 00:00 Vizite Libere

Vizitele cuprinse între orele 21:30 si 23:30 vor avea loc doar în baza rezervării pe care o puteți face până în data de 10 iunie, direct la muzeu sau online aici

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Citiţi mai departe

Cultură

Poveștile celor mai reprezentative clădiri în stil Art Nouveau, într-un tur al orașului

Publicat

în

Primăria Lugoj și Muzeul de Istorie și Etnografie organizează acțiunea ,,Noi descoperim orașul”, printr-un tur ghidat prin Lugoj „Case care au fost, case care sunt”, de ziua mondială a stilului Art Nouveau, joi 10 iunie 2021, alături de muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș.

Meniul zilei, Octavian

Lugojenii sunt invitați să se înscrie aici. Punctul de întâlnire: în fața Teatrului Municipal “Traian Grozăvescu”, 10 iunie, ora 10.

„Dragi lugojeni, dacă sunteți curioși să aflați istoria celor mai reprezentative clădiri în Stil Art Nouveau (Secession vienez) construite la începutul anilor 1900 în Lugoj, va invit să participați la turul ghidat din data de 10 iunie 2021. Punctul de întâlnire este teatrul municipal „Traian Grozăvescu”. În funcție de numărul de participanți vom programa două grupuri: primul la ora 10.00 dimineața, respectiv cel de-al doilea, la ora 16.00, după-amiază. Pentru participare va rugăm se ne trimiteti un mesaj pe pagina Muzeului de Istorie al orașului Lugoj”, anunță organizatorii.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Citiţi mai departe

Cultură

Expoziții temporare și „Noaptea muzeelor”, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj

Publicat

în

Foto destepti.ro

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj propune publicului, trei evenimente importante, în perioada 8-12 iunie, o săptămână în se sărbătorește Noaptea Muzeelor 2021.

Expoziția „Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului”, prilejită de acest eveniment și organizată pe data de 12 iunie, este precedată de alte două manifestări: „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX”- expoziție temporară națională, vernisată marți, 8 iunie, ora 18.00, la sediul muzeului lugojean, respectiv „Case care au fost, case care sunt”- un tur interactiv în aer liber realizat de muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș.
Parte din strategia implicării comunitare a instituției noastre, proiectul este menit a aduce în prim-plan istoria clădirilor în stil Secession vienez ce marchează, de peste un secol, contextul arhitectural lugojean – o acțiune dedicată Zilei ART NOUVEAU-ului sărbătorită anual pe 10 iunie. Lugojenii sunt invitați să se încrie pe pagina de facebook a evenimentului. Punctul de întâlnire: în fața Teatrului Municipal “Traian Grozăvescu”, 10 iunie, ora 10.

Mari fotografi din Transilvania, sec XIX-XX

Marți, 8 iunie 2021, la ora 18.00, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj va avea loc vernisajul expoziției temporare „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX”(ediția a II-a) – un proiect cultural de anvergură națională, organizat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighișoara.
Expoziția aduce în prim plan valoarea documentară a fotografiei de epocă ce ilustrează evenimente istorice de referință, instantanee ale vieții cotidiene rurale și urbane transilvănene din urmă cu peste un secol. Alături de fotografiile-document digitalizate, vizitatorii noștri vor putea descoperi schițe biografice ale unor fotografi renumiți ai Transilvaniei, de numele cărora se leagă istoria acestei arte: Theodor Glatz, Kamilla Ásbóth și Emil Fischer din Sibiu, frații Dunky Kálmán și Dunky Ferenc din Cluj-Napoca, Cserni Adalbert din Alba Iulia, Leopold Adler din Brașov, Iuliu Pop și Ioniță G. Andron din Satu Mare, Mezey Lajos din Oradea, Ludwig Friedrich Schuller din Sighișoara și Huszthy Mátyás din Baia Mare.
Itinerată în instituţiile muzeale de prestigiu ale spaţiului transilvănean, expoziția „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” poate fi vizitată acum și la Muzeul din Lugoj, în perioada 8 iunie – 8 iulie 2021.
„Această manifestare constituie un prilej pentru noi de a readuce în atenția publicului impresionanta colecţie de clişee pe sticlă tezaurizată de instituţia muzeală lugojeană – peste 16.000 de piese, din care aproximativ 8.000 sunt fotografii etnografice. Autorul acestui impresionant material – valorificat digital în expoziția permanentă de etnografie a muzeului nostru – este fotograful Ladislau Naschitz (1871-1952), cel care îşi va lega numele de oraşul Lugoj, unde soseşte în anul 1893. El este distins cu titlul de „Fotograf al Curţii Cezaro-Crăieşti şi şi al Arhiducelui Leopold Salvador” – o recunoştere a profesionalismului şi calităţii în arta fotografică. În 1925, Ladislau Naschitz a fost numit „Furnizor şi Fotograf al Curţii Regale Române”. Prin cabinetul fotografului L. Naschitz au trecut, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, membrii burgheziei locale dar și ţărani bănățeni îmbrăcaţi în bogate costume populare de sărbătoare – o imortalizare a statutului lor social dar și a frumuseții și unicității costumului tradițional din subzona etnografică Lugoj -Făget, expoziţia noastră fiind o mărturie în acest sens”, arat[ Daciana Vuia, directorul instituției lugojene.
Daciana Vuia

Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului

Cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2021, organizat anul acesta pe data de 12 iunie, Muzeul de Istorie, Etnografie si Arta Plastica Lugoj vernisează, cu începere de la ora 19.00, expoziția temporară Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului. Obiectivul acestei expozitii este de a face cunoscută publicului lugojean bogația culturilor neolitice de pe teritoriul Banatului.
„În cadrul expoziției vizitatorul va putea admira crâmpee din modul de viață al unei populații care a trăit în urmă cu 6000– 5000 de ani în această zonă. Expresie a puternicelor capacități creatoare a comunitatilor umane ce au locuit pe actualul teritoriu al Banatului, aceste piese se constituie într-un argument trainic al necesitații si utilitații cunoasterii valorilor de patrimoniu pe care le detine muzeul lugojean. Culturile neolitice de pe teritoriul Romaniei și, într-un sens mai larg din sud-estul Europei, merita o atentie deosebită din partea cercetătorilor, dar și a publicului larg, deoarece reprezintă începuturile neoliticului european și stau la baza civilizației Europei actuale.
În deschiderea evenimentului va fi susținut un recital de vioară, de către elevii Scolii de Arte Frumoase Filaret Barbu din Lugoj, clasa prof. Popeț-Furdui Lavinia. Expozitia va putea fi vizitata în perioada 12.06.2021 – 30.07.2021″, arată istoricul Răzvan Pinca.

Meniul zilei, Octavian

Citiţi mai departe
Publicitate
Publicitate

Cele mai citite